Religie
În Duminica a XXXIV-a după Rusalii, a Întoarcerii Fiului risipitor, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a oficiat Sfânta Liturghie în Parohia Mititei, județul Bistrița-Năsăud. La finalul slujbei, ierarhul a săvârșit slujba parastasului pentru marele filantrop ortodox Emanoil Gojdu.
Dragii noștri credincioși!
Pilda Fiului risipitor (Lc.15,11-32), așa cum este înscrisă în calendar, este cea mai extinsă ca paginaţie în Sfintele Evanghelii. În aceasta, Mântuitorul Iisus Hristos spune mai multe decât în celelalte pilde pe care le-a rostit. Pilda aceasta numai Dumnezeu o putea spune, căci limba omenească nicicând n-a putut cuprinde în mai puţine cuvinte, mai simplu şi mai profund, toată tragedia omului peste care El revarsă un ocean de iubire şi înţelepciune.
Textul evangheliei la duminica 32-a după Rusalii:,,În vremea aceea trecea Iisus prin Ierihon şi, iată, un om bogat cu numele Zaheu, care era mai-mare peste vameşi, căuta să vadă cine este Iisus, dar nu putea de mulţime, pentru că era mic de statură. Şi alergând el înainte, s-a suit într-un sicomor ca să-L vadă, căci pe acolo avea să treacă. Şi când a sosit la locul acela, Iisus, privind în sus, a zis către el: Zahee, coboară-te degrabă, căci astăzi trebuie să rămân în casa ta. Şi a coborât degrabă şi L-a primit, bucurându-se.
Recunoştinţa este un sentiment de bucurie prin care ne arătăm mulţumirea şi respectul faţă de binefăcătorii noştri,este o virtute sfântă de mare preț duhovnicesc.Sfântul Vasile cel Mare numeşte recunoştinţa copilul cel bun al iubirii iar sfântul Ioan Gură de Aur o numeşte o floare rară ce creşte în puţine inimi:’’renunţă la recunoştinţa lumii,pentru că omul uită repede binele ce i s-a făcut iar răul îl ţine minte toată viaţa”.Cu toate acestea sfânta Scriptură ne oferă câteva exemple de recunoştinţă:
Textul Evangheliei la duminica a 29-a de după Rusalii: „În vremea aceea, intrând Iisus într-un sat, L-au întâmpinat zece bărbaţi leproşi, care au stat departe şi care au ridicat glasul, zicând: Iisuse, Învăţătorule, miluieşte-ne! Şi, văzându-i, El le-a zis: Duceţi-vă şi vă arătaţi preoţilor. Dar, pe când ei se duceau, s-au curăţit. Iar unul dintre ei, văzând că s-a vindecat, s-a întors, cu glas mare slăvind pe Dumnezeu. Şi a căzut cu faţa la pământ la picioarele lui Iisus, mulţumindu-i. Iar acela era samarinean. Şi răspunzând, Iisus a zis: Oare nu zece s-au curăţit? Dar cei nouă unde sunt?
„Ei ne arătau o deosebită omenie.”