Religie

Marele erudit, Simion Mehedinţi, preocupat de soarta învăţământului românesc, sublinia într-una din cărţile sale că pedagogia umană a fost inaugurată de creştinism, când Iisus Hristos a venit să împlinească proorocirile Vechiului Testament: ,,Am venit în lume pentru ca să se împlinească ce s-a scris de mine în Legea lui Moise, în prooroci şi în psalmi’’ (Lc.24, 44)

„Au luat ramuri de finic și au ieșit în întâmpinarea Lui și strigau: «Osana!»” (Ioan 12,13)
În Duminica Floriilor, rememorăm intrarea triumfală a lui Isus în Ierusalim, eveniment marcat de bucuria și entuziasmul celor care Îl primeau cu ramuri de finic și cu strigăte de „Osana!”. Cu toate acestea, Evanghelia acestei duminici ne reamintește că atitudinile oamenilor pot fi schimbătoare și că loialitatea lor poate fi volatilă.

Era o vreme când Dumnezeu era Regele oamenilor. Îi conducea și îi păzea. Era momentul libertății, fiindcă libertatea începe cu regalitatea lui Dumnezeu în inima noastră. Dar, cum un astfel de Rege este imposibil de manipulat, noi vrem să simplificăm lucrurile. Vechiul Testament ne descrie, în Cartea întâi a Regilor, acel moment fatidic în care israeliții merg la profetul Samuel și cer un rege-om.

În ajunul Praznicului Intrării Domnului în Ierusalim, cu binecuvântarea și în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, la Bistrița a avut loc tradiționala Procesiune de Florii, ajunsă la cea de-a IX-a ediție. Alături de ierarh, la manifestarea duhovnicească au participat numeroși clerici, monahi și monahii, oficialități locale, județene și centrale, copii și tineri îmbrăcați în straie populare, precum și o mulțime de credincioși, purtând în mâini ramuri de salcie și de finic.

                Când iertăm  spunem „Osana”– Când urâm spunem „Răstignește-L” – Când ajutăm  spunem „Osana” – Când ignorăm spunem „Răstignește-L” – Când iubim  Îl primim pe Hristos – Când păcătuim cu nepăsare  Îl alungăm

În Duminica a 5-a din Postul Mare (a Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca), 29 martie 2026, Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, a slujit în Parohia „Buna Vestire” din Beclean.

Dragii și bunii noștri credincioși!
       Ne apropiem încet cu ajutorul bunului Dumnezeu de sărbătoarea Învierii, și în această perioadă încercăm să devenim mai buni. Iar spovedania este o baie duhovnicească, prin care și de la care omul trebuie să se întoarcă împăcat sufletește că a dat jos povara de pe suflet. Haideți foarte pe scurt să ne oprim la câteva învățături referitoare la Taina Spovedaniei, mărturisirii sau a pocăinței:

Trăim într-o lume marcată de o concurență acerbă. Nu numai în domeniul politic avem uneori impresia că se caută mai mult prestigiul personal sau al partidului decât binele comun, ci chiar și între frați. Încă din copilărie trebuie să demonstrezi că ești bun și că poți reuși: că ai note mai bune decât ceilalți la școală, de exemplu. Pentru ce? Pentru că oamenii aspiră la succes sub o formă sau alta, devenind victimele unei logici concurențiale.

Suntem cu toții într-o continuă căutare de glorie. O mare parte din energia noastră, din studiile și munca noastră, din relațiile și prieteniile pe care le avem sunt direcționate astfel încât să ne creeze un loc și un nume în societate. O poziție. Un rang. De multe ori, doar astfel putem spune că suntem „cineva”. Și, astfel, e ca și cum am recunoaște, chiar dacă în mod voalat, un drept demiurgic al lumii asupra noastră, ca și cum ne-am simți creați de lumea în care trăim.

Buna Vestire (Blagoveștenia), sărbătoare creștină veche, ce se sărbătorește anual în 25 martie, marchează momentul în care arhanghelul Gavriil a anunțat-o pe fecioara Maria că a fost aleasă spre a deveni mama lui Iisus Hristos.
Sărbătoarea de Buna Vestire, exprimă moment de binecuvântare și comuniune, prilej de întărire spirituală a credincioșilor și de apropiere sufletească, pentru marele praznic al Învierii Domnului și pentru bucuria mântuirii. În biserici, schituri, mănăstiri, creștinii participă la slujbe specifice acestei mari sărbători.