Sănătate
360.000 de euro este suma la care se ridica datoriile spitalelor din judeţul nostru, scadente la 31 martie 2010.
Datoriile restante ale spitalelor care au trecut în administrarea consiliilor judeţene sau locale, scadente la 31 martie 2010, vor fi achitate din bugetul de stat doar dacă acestea provin ca urmare a derulării unor contracte de furnizare/prestări servicii încheiate cu respectarea procedurilor legale privind achiziţiile publice.
Guvernul a stabilit ca din clipa în care spitalele vor trece în administrarea primăriilor şi a consiliilor judeţene, şefii acestor instituţii să poată schimba, dacă vor, managerii unităţilor spitaliceşti, chiar şi prin simple dispoziţii ale primarului sau preşedintelui CJ .
Având în vedere poziţia preşedintelui CJ Liviu Rusu faţă de managementul Spitalului Judeţean, este limpede că doctorul Mircea Gelu Buta va rămâne mult şi bine la şefia spitalului.
Gherghel S. - Se spune că în prima jumătate a vieţii omul îşi strica sănătatea ca să adune bani dar în a doua jumătate a vieţii îşi cheltuie banii ca să-şi refacă sănătatea, ceea ce sigur că nu-i chiar atât de simplu. Dar să vedem ce se întâmplă. Care ar putea fi explicaţia unui asemenea fenomen? Dacă ni s-ar cere să alcătuim o listă de priorităţi, cam cum ar suna ea? Ce am aşeza noi în fruntea listei? Răspunsul ar fi invariabil următorul: copiii, serviciul, afacerile etc.
- Dar sănătatea?
Deşi oficialii din Ministerul Sănătăţii promiteau că datoriile spitalelor vor fi achitate înainte ca acestea să fie transferate autorităţilor locale, acest lucru nu s-a întâmplat.
Mai nou, ministrul Sănătăţii a anunţat Direcţiile de Sănătate Publică că restanţele înregistrate de spitale vor fi achitate cel mai probabil în luna august, la prima rectificare bugetară.
Ploile din ultimul timp, alternand cu perioade de caldura,au facut sa apara o “explozie” a bogatiei de ciuperci din paduri, si de aici, pe marginile drumurilor,si,in cosurile noastre. Automat au inceput sa apara in mass-media stiri despre intoxicatii grave, tragedii, produse ca urmare a consumului de ciuperci otravitoare.
In Romania exista aproximativ 50 de specii de ciuperci otravitoare (din cele peste 4000 de specii de ciuperci cunoscute) iar numarul acestora creste de la an la an datorita mutatiilor genetice, fenomen foarte derutant chiar pentru cunoscatori.
Scandal la preluare... Spitalul Judeţean trece în administrarea Consiliului Judeţean. Teoretic, pentru că, în realitate, scandalul din Consiliul Judeţean intră într-o nouă fază…în stand-by!
Pentru că legislaţia dată de guvernanţi şi protocolul de predare - preluare a gestiunii este neclar, s-a ajuns în situaţia absurdă în care consilierii judeţeni PDL au votat ,,pentru”, iar aleşii judeţeni din PSD şi PNL s-au abţinut de la vot.
De luni se deschide la Bistria in clădirea autogării din strada Rodnei nr. 1A POLICLINICA AUTOMED.
Cauzele indispoziţiei pot fi de natură neurochimică sau hormonală, la alţii stresul zilnic sau evenimentele tulburătoare. Conform cercetărilor frecvenţa îmbolnivirilor cardiace sau cancerigene este de două ori mai mare în rândul oamenilor melancolici, depresivi. Ei sunt mai expuşi şi la răceală, gripă. Există medicamente, dar mulţi preferă modalităţile naturale pentru optimizarea dispoziţiilor afective.
Pacienţii sunt nevoiţi să negocieze cu medicii de familie cu privire la prescrierea reţetelor odată cu noua modalitate de compensare a medicamentelor care îi dezavantajează. Dacă până acum ei beneficiau de o medicaţie mai scumpă în mod gratuit ori compensat, acum bolnavii sunt puşi în postura să o înlocuiască cu una mai ieftină, adică un medicament românesc pentru aceeaşi afecţiune care era tratată anterior cu medicamente mai scumpe.
Acesta este numele programului de cooperare intre Norvegia si Romania, initiat de Ministerul Sanatatii cu finantare din partea Guvernului Norvegian! De ce?
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, prevalenţa obezităţii s-a triplat în multe ţări europene începând mai ales din anii 1980. De asemenea si obezitatea infantilă a devenit un motiv de ingrijorare. Obezitatea si lipsa miscarii se află la originea unei serii de boli cronice care se manifestă de regulă la adulţi, cum ar fi: diabetul, anumite tipuri de cancer şi afecţiunile cardiace.