Sărbătoare

"Astăzi o zi cu dubla semnificație: Ziua eroilor și Înălțarea Domnului. Mai mult ca oricând, trebuie să ne amintim și să comemorăm sacrificiul suprem al înaintașilor. Fără eroii noștri, noi astăzi nu ne-am fi putut bucura de libertate!
Dumnezeu să-i binecuvânteze!", a transmis Ionuţ Simionca, preşedintele PMP Bistriţa-Năsăud.

Fostul parlamentar a aparticipat, alătuuri de vicepreşedintele CJ - Ciprian-Tiberiu Kecskes Simionca, consilierul municipal Ştefania Stere şi consilierul judeţean Dorul Bertel la ceremonialul militar şi religios de Ziua Eroilor.

Cum eroii Primului Război Mondial și celui de-al Doilea Război Mondial nu pot fi niciodată uitaţi, angajați ai primăriei orașului Sângeorz-Băi, în frunte cu primarul Traian Ogâgău au plecat la pas către Biserica “Sfântul Nicolae”, sub egida căreia se află Monumentul Eroilor care și-au jertfit viața pentru întregirea poporului nostru.

1 Iunie este „Ziua Internaţională a Copilului”. Este o zi în care trebuie să ne aducem aminte că, în fiecare moment copiii trebuie să fie în atenţia celor mari, a întregii societăţi, să fie înconjuraţi cu dragoste şi căldură sufletească.
Azi ne ȋndreptăm gȃndurile în special către copiii aflați în grija Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bistrița-Năsăud, cărora le datorăm un viitor mai sigur și le dorim ca viaţa să le fie asemeni unui cer senin!
La mulţi ani, dragi copii!
Conducerea
DGASPC B-N

La mulți ani asistenților medicali din Bistrița-Năsăud și nu numai!
În această perioadă mulți dintre voi ați lucrat cot la cot cu medicii și ați fost lângă persoanele dragi pentru noi. Voi ați fost acolo în prima linie, voi ați răspuns la întrebările bolnavilor, voi sunteți cei care toată ziua munciți în centrele de vaccinare pentru a trece peste această perioadă!
Deși ați fost de multe ori epuizați, sunt convins că asta nu v-a doborât. Mă înclin!
Prin eforturile voastre ne-ați dovedit tuturor ce înseamnă serviciul pentru țară și dragostea față de o meserie nobilă!

Curajul, solidaritatea și viziunea, au transformat ziua de 9 mai, într-un simbol al păcii și unițății în diversitate.

Astfel, prin ambiția strămoșilor noștri, care au fost fără frică și au înțeles puterea cuvântului “împreună”, sărbătorim 3 momente istorice esențiale:
- 144 de ani de când România și-a proclamat independența,
- Ziua Europei
- Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial.

“În urmă cu 71 de ani, Europa încă se lupta cu fantomele celor două războaie mondiale, iar un alt conflict pe continent era un scenariu înspăimântător, dar posibil. A fost momentul în care un om politic vizionar, Robert Schuman a propus un plan care sa facă războiul nu doar improbabil, ci imposibil în Europa. E vorba de o uniune economică, o Europă organizată și activă, o uniune legată prin interese comune care marchează simbolic Ziua Europei și Ziua Uniunii Europene. O zi pe care fiecare european o celebrează drept o sărbătoare a păcii, a unității și a solidarității pe continent.

La Târlişua în ziua de Paşti nu-i bine să dormi pentru că îţi plouă vara fânul; nu e bine să vină femei la casă în ziua de Paşti că îţi aduce sărăcie, iar dacă există băiat nu se însoară. În Agrieş feciorii şi fetele ieşeau la hotar, practicând o serie de jocuri distractive, deoarece în această zi nu era voie fie joc. Feciorii practicau jocul „de-a hopâcul” şi „de-a trei şi fuga”, cu ajutorul unei mingi confecţionate din păr de vacă. o Variantă mai simplă a oinei tradiţionale. Fetele preferau jocul „Pticu-vă” care se prezenta astfel: se prindeau câte două fete aranjate într-un şir lung.

La Cuşma lumina pe care o aprinde şi o ţine aprinsă în tot timpul săvârşirii sfintei Învierii o păstrează apoi cu cea mai mare sfinţenie peste tot anul, spre a o avea la îndemână şi a o putea aprinde la întâmplări primejdioase, precum când e ruperea vreunui nor de grindină, de vreo furtună mare, de fulger, tunet-şi trăsnet. Din nafura căpătată în ziua de Paşti se pune în sarea vitelor, în credinţă că atunci vacile sau oile vor fata mai multe viţele, respective mieluţe, decât viţei sau berbecuţi.

Oamenii din Tăure spun că se ciocnesc ouăle de Paşti pentru că aşa cum viaţa iese din ou prin spargerea cojii, tot aşa şi Isus a ieşit din pământ. În duminica de Paşti, după masă femeile îşi umpleau traistele cu ouă roşii, turtiţe, mere, nuci şi se duceau în cimitir, unde împărţeau peste morminte copiilor, ca pomană pentru sufletul morţilor. După aceea tinerii începeau jocul care se desfăşura şi în celelalte zile de sărbătoare. Fiecare fată aducea o pască şi două ouă pentru muzicanţi.

La Dumbrăveni, Ziua de Paşti era petrecută în cimitir la iarbă verde şi aici tinerii se prişcăleau.