SPECIAL

Alături de drapelul de stat, imnul este simbolul suveranităţii poporului, al independenţei tării, al unităţii şi entităţii naţionale. Manifestările organizate cu prilejul Zilei Imnului Naţional, în oraşul Imnului Naţional, la statuia poetului Andrei Mureşanu, făuritorul versurilor Imnului, au adus în Piaţa Centrală atmosfera patriotismului.

În aceste zile, la Bistriţa se desfăşoară cea de-a XIX-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor „Nunta Zamfirei”. Primarul municipiului Bistriţa, Ovidiu Teodor Creţu, a primit astăzi, oficial, reprezentanţii delegaţiilor străine participante la acest amplu festival. Edilul le-a vorbit invitaţilor, în engleză, despre frumuseţea oraşului nostru, despre istoria medieval, despre Biserica Evanghelică şi despre modul în care tradiţiile sunt păstrate aici cu sfinţenie prin oameni predum Dorel Cosma, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Folclor.

Angajaţii celui mai reprezentativ agent economic din Năsăud – INTEX – şi familiile acestora au sărbătorit xiua companiei, la finele săptămânii trecute, organizatorii propunându-se un program special de divertisment şi muzică de calitate, pe gusturile fiecăruia. De altfel, numele care au urcat pe scena de pe stadionul Progresul au fost desemnate de angajaţi.

Festivalul interjudeţean „Rapsodia Trişcaşilor” a marcat anul acesta a 45-a ediţie. Primind numele vestiţilor instrumentişti de aici, festivalul iniţiat de regretatul Alexandru Misiuga, a adus an de an pe scena din Leşu atât ansambluri folclorice, cât şi solişti de renume ai folclorului. Anul acesta, manifestarea a debutat cu cuvântul de bun venit al primarului comunei, Ioan Pop, care a remarcat păstrarea peste ani a identităţii noastre din acest colţ românesc prin promovarea obiceiurilor, având în centru pe trişcaşii din Leşu.

A XIX-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor „Nunta Zamfirei” a adus la Bistriţa oaspeţi de peste mări şi ţări. Alaiul ce a reprezentat nuntaşi a zece popoare a debutat cu binecuvântarea preoţilor, în bisericile străbune. Astfel, protopopul Alexandru Vidican alături de preoţii Nicolae Feier, Vasile Beni şi Emanuel Vidican i-au primit pe nuntaşi la Biserica Ortodoxă de la Coroana, protopopul Vasile Frişan a binecuvântat nuntaşii la Biserica Greco Catolică de la Winmarkt, protopopul Peter Gered de la Biserica Sf. Anton.

Prima ediţie a Zilelor Comunei Târlişua, iniţiate de primarul Vlăduţ Purja, la 680 de ani de atestare documentară a localităţii în care s-a născut marele prozator Liviu Rebreanu, a adus în centrul comunei sute de locuitori. Manifestările au debutat cu un campionat de fotbal pentru tineri, ziua de vineri fiind, de altfel, dedicată acestora. Ruby a încins atmosfera cu al ei şlagăr „Stinge lumina”, pe scenă fiind prezenţi, de asemenea, Reea Cover Band, The Greeb Tree, Jockers.

Timp de o săptămână, sunetul viorii şi al violoncelului nu s-a mai oprit la Poiana Stampei, aici desfăşurându-se masterclass-ul ,,Muzica la altitudine” la care au participat cei mai buni 24 de tineri instrumentişti la vioară şi violoncel (14 la vioară şi 10 la violoncel) din Bistriţa, Cluj, Iaşi, Constanţa, din Ucraina, Elveţia şi Italia.

Da, de cinci ani încoace, la sfârşit de iulie, Teaca este în sărbătoare, deci, şi în acest an, zilele de 26-27 iulie au rămas în conştiinţa sutelor de spectatori prezenţi la actul cultural organizat sub egida Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Centrului Judeţean pentru Cultură şi, nu în ultimul rând, a Consiliului Local şi Primăriei Teaca. De altfel, primarul Iustian Damian Muntean este iniţiatorul acestei sărbători perene.

Oricâte traduceri ar fi avut poemul coşbucian, nu ar fi reuşit să străbată pământul, în lung şi-n lat, aşa ca prin intermediul acestui eveniment ce se desfăşoară cu credinţă la Bistriţa de atâţia ani. Timp în care pe buzele multor locuitori ai lumii au fost şi sunt nume, precum: România, Bistriţa, Nunta Zamfirei.
Orice festival de literatură, sub semnul lui George Coşbuc, n-ar fi reuşit să promoveze atât obiceiul de nuntă din zona Bistriţei, tradiţii legate de cultura transilvăneană, pe lângă notorietatea poetului, în domeniul literar şi atât.

Vântul dinaintea furtunii abătute duminică după-amiaza asupra orașului Beclean a făcut una cu pământul cel mai mare steag din România. Cinstit la fiecare sărbătoare națională, pavăză eroilor neamului comemorați aici la evenimente cu specific patriotic, simbolul care dă numele pieței din centru orașului de pe Someș (de la înălțimea celor 25 de metri câți numără catargul care-l poartă) a fost efectiv rupt în urma intemperiilor venite în a doua parte a unei toride zile de vară.