SPECIAL

Credem cu toţii în învierea lui Isus!
E singura noastră Speranţă, Lumină, în lupta oamenilor cu limitgele morţii animalice, copiate se pare prin naşterea sexuată în Codul nostru genetic.
De Paşti cu toţii ne salutăm : „ Cristos a înviat!”
Dar cum?! – am adăuga noi spre a uni credinţa- ştiinţa cu faptele vieţii.
Spre a nu rămâne doar la nivelul formalismului fariseismului enunţului Învierii! Spre a înţelege şi a aplica în vieţile noastre de zi cu zi ştiinţele Învăţătorului Cosmic Isus Cristos!

Denumirea de Paşti o avem de la cuvântul evreiesc „pascha”, care înseamnă trecere. Evreii sărbătoreau Paştile în amintirea scăpării lor din robia Egiptului şi trecerii lor în ţara Canoon, locul fericirii.
Paştile creştinilor înseamnă trecerea de la robia morţii la împărăţia vieţii veşnice. Între mielul pascal al evreilor şi Iisus Hristos, care e adevăratul Miel, ce ridică păcatele lumii, este o strânsă legătură. Iar întâmplarea proorocului Iona, care a fost înghiţit de chit, stând înlăuntrul lui trei zile şi apoi dat afară nevătămat, preînchipuie moartea şi Învierea Domnului.

Dimineaţa zilei de 4 aprilie nu va fi uitată niciodată de membrii a două familii din localitatea Mureşenii Bîrgăului. Puţin după ora 5.00, alertaţi de vecini, persoanele care locuiau în patru case au văzut cum agoniseala de o viaţa a fost cuprinsă de un incendiu violent, care ameninţa să se extindă la alte case din apropiere. Aceiaşi oameni care s-au luptat mai bine de trei ore cu flăcările au dorit să fie alături de semenii lor care, în prag de sărbători, se află în plină reconstrucţie a bunurilor mistuite de flăcări.

A treia zi de Paşti, primarul comunei Şanţ, Ioan Szabo, pregăteşte un spectacol pentru toţi locuitorii, cu Ansamblul „Izvorul Someşului”. Manifestarea ce se va derula la Căminul Cultural din comuna Şanţ, marţi, de la ora 17.00, are ca invitate pe interpretele Ionela Moruţan, din Mureş (originară din Urmeniş) şi Lorenna, cunoscută şi pentru emisiunile pe care le realizează pe Etno TV.

Târgul saşilor Ostermarkt a animat cetatea medievală Bistriţa. Anul acesta târgul bistriţean nu a fost doar oaspetele a doi miniştri, bucuria fiind cu atât mai mare cu cât ei aparţin Bistriţei, Gabriela Szabo şi Doina Pană, ci şi a unui mare actor, Dorel Vişan. “Senatorul melcilor” a fost prezent la festivalul „Mărul de Aur - 2014”, ediţia de sărbătoare 30, ocazie cu care a vizitat şi târgul. Ouă încondeiate, dar şi aranjamente florale, turtă dulce, vase de lut, cozonaci, icoane, coşuleţe cu iepuraşi şi pui, costume populare, toate au fost prezente la târg.

Cu 5.000 de buletine de vot tipărite şi, în mare parte, folosite, cele 20 de urne amplasate în punctele comerciale şi administrative din Beclean, pentru ca publicul să hotărască cine şi ce va cânta de “Zilele oraşului”, s-au deschis marţi, 15 aprilie 2014, la sediul primăriei.

Începând cu data de 15 aprilie, prin Ordinul preşedintelui ANAF, Cristian Constantin Parasca a fost promovat în funcţia publică de conducere teritorială de şef administraţie al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice a judeţului Bistriţa-Năsăud.

Totodată, începând cu această dată, încetează aplicabilitatea prevederilor Ordinului preşedintelui ANAF privind detaşarea şi promovarea temporară a lui Crin Valentin Pântea.

Tenorul Ştefan Pop, vocea de aur a bistriţenilor, se află acasă de Sfintele Sărbători de Paşti, bucurându-se de tradiţii alături de cei dragi. El s-a fotografiat cu mieluşeii, dar şi cu viţeluşii, cărora le-a dat lapte. Mai mult, s-a reîntâlnit şi cu căţeluşul ce îl aşteaptă întotdeauna cu drag, neştiind că Ştefan este una dintre cele mai bine cotate voci ale lumii, pentru el este pur şi simplu prietenul lui.Ouăle roşii şi cozonacii nu vor lipsi de pe masa maestrului, aşteptat întotdeauna cu sufletul deschis de familia lui.

Conform tradiției încetățenite încă din perioada antedecembristă, când lumea ieșea la mici și la bere în zona mult mai vechilor cabane din așezământul cu ape sărate și nămoluri curative, Figa și ale sale drumuri spre obiective de interes turistic reprezintă și în acest an atracția doritorilor de petrecere inedită, în zona orașului Beclean, a timpului liber ocazionat de sărbătorile laice și bisericești din perioada ce va urma.