SPECIAL

Zilele comunei Josenii Bârgăului, au avut loc sâmbătă şi duminică, în preajma hramului de Sfânta Parascheva al bisericii, readucând în prim plan respectul pentru comună şi tradiţii, desfăşurat sub emblema „Joseniul - vatrã strãmoşeascã”, în organizarea primăriei şi consiliului local, cu sprijinul Centrului Judeţean pentru Cultură şi susţinerea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud.

ASOCIAŢIA CULTURALĂ „PANĂ DE PĂUN” BISTRIŢA
în colaborare cu
CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU CULTURĂ BISTRIŢA NĂSĂUD
şi
CENTRUL CULTURAL MUNICIPAL „GEORGE COŞBUC” BISTRIŢA

REGULAMENTUL
FESTIVALULUI NAŢIONAL DE INTERPRETARE A CÂNTECULUI
POPULAR ROMÂNESC „PANĂ DE PĂUN”

Mult regretata cântăreaţă de muzică populară, Ramona Fabian îşi făcuse planurile de nuntă chiar înainte de tragedie.

Prin cele mai mult de 280 de spectacole anual şi cu o audienţă de peste 65.000 de persoane, organizând şi participând la peste 13 festivaluri naţionale şi internaţionale în fiecare an, Teatrul Masca îşi exprimă nu doar vocaţia sa culturală ci şi pe cea socială şi educaţională.

La începutul lunii octombrie, la invitaţia primarului oraşului Herzogenrath, Christoph von den Driesch şi a preşedintelui Comitetului de parteneriat, Reinhard Granz, o delegaţiei a Primăriei municipiului Bistriţa a participat la întâlnirea partenerială organizată de oraşul Herzogenrath, Germania. Evenimentul a avut loc sub motto-ul: 2013 - Anul European al Cetăţenilor. ,,Noi suntem Europa! Avem (şi) noi un cuvânt de spus!”

Fondat în 24 mai 1990 de elevul marelui mim Jacques Lecoq- actorul şi la rândul său regizorul şi profesorul Mihai Mălaimare şi de regizoarea Anca Florea, Teatrul Masca susţine prima sa reprezentaţie la 5 august în acelaşi an cu actorii Ana-Maria Pâslaru, Dalila Gall, Sorin Dinculescu, George Toropoc, Florentin Duse, Tudorel Filimon şi Mihai Mălaimare. Spectacolul era prezentat în aer liber la „Cafeneaua Muzeului Literaturii Romane" din Bucureşti.

Holocaustul trebuie povestit şi repovestit. Mai sunt oameni care poartă şi azi, chiar şi după tragedia Holocaustului, sâmburele antisemitismului. Puţini oameni cunosc sau vor să afle câteva lucruri despre evreii care au făcut parte din naţiunea română mai bine de trei secole. Primul lucru care trebuie făcut este recunoaşterea acestor fapte, fie că ne place sau nu, apoi ar urma acceptarea şi încercarea de a nu mai judeca colectiv.
Lagărul de pe Dealul Dumitrei

Permiteţi-mi să readuc în sufletele, gândurile şi plina noastră conştiinţă, un subiect fragil, asupra căruia avem cu toţii datoria de a reflecta, nu doar cu ocazia acestui moment solemn de comemorare, dar şi în viaţa de zi cu zi, asumându-ne totodată angajamentul suprem de a nu mai permite vreodată, în istoria naţională şi internaţională, ca astfel de atrocităţi să mai fie comise.

Potrivit declaraţiei lui Moshe Katsav, fostul preşedinte al Israelului între anii 2000-2007, “Holocaustul nu este numai o tragedie a poporului evreu, este un eşec al omenirii luate ca un întreg.”

Holocaustul a reprezentat poate cea mai neagră pată a istoriei Europei moderne, care, din păcate, nu a ocolit județul nostru. Astăzi se împlinesc 69 de ani de la deportarea și exterminarea evreilor din Bistrița, motiv pentru care doresc să îmi exprim compasiunea pentru familiile celor peste 6.000 de evrei deportați în lagărele de la Auschwitz – Birkenau și Transnistria, în primăvara anului 1944.

Preacucernici Părinți, mult încercată și îndurerată familie, dragi și întristați ascultători,