Cultură
Este posibil ca mulţi cititori să nu ştie că Ion Creangă n-a fost numai un mare povestitor, ci şi poet generos de la care se păstrează câteva zeci de creaţii folclorice deosebit de frumoase , dar şi câteva poezii originale. Una dintre acestea se numeşte ,,Naşterea Mântuitorului’’, care se înscrie printre colindele cele mai frumoase din repertoriul tradiţional :
Editura Academiei Române din București a acordat premii pentru cei mai prolifici autori pe care i-a publicat.
Lui Andrei Marga i s-a acordat premiul pentru „opera filosofică”.
La Editura Academiei Române, profesorul clujean a publicat, în primă ediție sau în edițiile a doua sau a treia, cărți de istoria filosofiei, logică, filosofia religiei, cercetări strategice, precum și cărți de filosofie sistematică, conform programului său de elaborare a unei sistematizări filosofice sub titlul „pragmatismul reflexiv”.
Nu am făcut liceul la Năsăsud. Este unul din puținele lucruri pe care le regret, în trecutul meu (tot mai lung, mai disproporționat amplificat în raport cu prezentul și viitorul), lucruri pe care le-aș schimba, dac-ar fi s-o iau de la capăt.
Profesorul şi scriitorul Ion Vlad (n. 26 noiembrie 1929, Archiud, jud. Bistriţa-Năsăud – d. 9 decembrie 2022, Cluj-Napoca) a plecat dintre noi, la puţin timp după împlinirea vârstei de 93 de ani, vârstă la care ajung puţini scriitori.
De zeci de ani, de când l-am cunoscut pe Domnul ION VLAD (trecut în zilele acestea la cele veșnice) l-am considerat ca un intelectual exemplar pentru această ținută publică, profesională, publicistică.
Pe un ecran ad-hoc biobibliografic se pot înșira ani, fapte, cărți. După profesoratul, câțiva ani, la Beijing, revenind în țară, profesează în mediul universitar de la Cluj, atât de performant, încât e numit decan al Facultății de Filologie, apoi, ani buni, este rector al Universității „Babeș-Bolyai”.
Se știe, antica vocabulă grecească - „eirene” - înseamnă „pace”. Părinții i-au hărăzit Irinei Petraș să dea acestui cuvânt, prin fapte întru cultură, un evantai de sensuri majore.
Crăciunul continuă să fie cea mai solară, mai plină de bucurie sărbătoare, chiar dacă astăzi și-a mai pierdut din farmec. Mătuirea aceasta se datorează pe de o parte îndepărtării de tradiții, pe de altă parte nostalgiei după anii copilăriei. Nimic nu stă în picioare, atunci când este comparat cu copilăria. Nici iernile acestea moderne, uscate și calde, nu ajută, căci Crăciunul lipsit de zăpezi ascunde o mică tristețe.