Cultură

Prietenul bistriţenilor, Ionel Andraşoni, ne oferă, la împlinirea a şapte decenii, o carte în care îşi adună o parte din creaţii, dar şi gândurile unor persoane avizate despre cel care debuta la Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, în 2000, cu volumul de epigrame „Lumea pe dos”.

Poeta Raveca Vlaşin, născută în Mintiu, dăscăliţă de ani buni la Dej, a editat la Astra volumul de poeme „Decareflecţii”, care adună versuri „flori de gând” structurate în poeme cu un anumit tipar. „Decareflecţii”, adică zece versuri la fiecare poem, în care se descifrează rostul vieţii. Pornind de la gândul lui M. G.

La Editura Karuna din Bistriţa a apărut, în Colecţia „Identităţi”, lucrarea antologică coordonată de prof. Doina Macarie, „Ipostaze existenţiale în lumea satului tradiţional”. Cu o precuvântare semnată de autoare, intitulată „Motivaţie asupra studierii spiritualităţii rurale”, lucrarea, ni se spune, e axată pe două dimensiuni: „prima este spaţială”, cu locurile copilăriei şi ale refugiului, „în momentele când greutăţile zilnice ne copleşesc” şi a doua este „transcedentală”, o „bucată de lume pe care o purtăm în suflet oriunde ne-am afla”.

Revista studenţească „Amfiteatru”, editată de Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea”, Centrul de Studii şi Cercetări Bistriţa a ajuns în anul cinci de existenţă. Acest număr debutează cu cuvântul prof. univ. dr. ing. Lidia Cristea, rectorul universităţii, care vorbeşte despre Centrul studenţesc Bistriţa.

Noua carte a Irinei Petraş, apărută la Casa Cărţii de Ştiinţă, “Literatură română contemporană-Prelungiri”, prezintă în secţiunea Teme şi digresiuni fragmente (aproape) polemice, vorbind despre istorie şi ficţiune în proza contemporană, personaj şi ochiul leneş al scriitorului, literatura feminină (crochiuri la Eta Boeriu, Irina Mavrodin, Florenţa Albu, Rodica Braga, Mariana Filimon, Ileana Mălăncioiu, Constanţa Buzea, Ana Blandiana, Dora Pavel, Passionaria Stoicescu, Ioana Ieronim, Mariana Bojan, Grete Tartler, Liliana Ursu, Iolanda Malamen, Lucia Olaru-Nenati , Doina Uricariu, Floarea Ţuţ

Basarabeanca Valeria Florea-Dascăl este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. În tolba ei de scriitoare se numără cărţile de proză Brad frumos cu amintiri, Desertul amar, Antisomn, Iertarea în straie de ploaie, Arde gheaţa de pe gură şi (recent apărută) Femeia de la picioarele bărbatului meu. Despre acest recent volum va urma să mă ocup, dar înainte de asta aş dori să luminez câteva momente din biografia autoarei. (Pentru cititorii revistei Mişcarea literară, Bistriţa – unde, cu puţini ani în urmă, a apărut un amplu interviu luat scriitoarei – ce urmează e aproape ştiut).

Şcoala Generală „Grigore Herinean” din Galaţii Bistriţei va organiza, sâmbătă, de la ora 10, la Căminul Cultural din comună un amplu eveniment prilejuit de lansarea volumului „Profesorul Grigore Herinean” (1947-1994), apărut la Editura Autograf MJM din Craiova. Cartea este finanţată de Teodor Herinean şi Florica Herinean Pârţiu şi este destinată activităţii şi vieţii celui care a fost profesorul Grigore Herinean, un dascăl exemplar de la Galaţii Bistriţei.

Numărul recent apărut al cunoscutei reviste ieşene (septembrie, 2010) îşi respectă, ca de obicei, blazonul. În obişnuitele rubrici de actualitate literară, poezie, proză, critică şi istorie literară, semnează nume de rezonanţă ale vieţii noastre culturale: Irina Mavrodin, Gheorghe Grigurcu, Alexandru Zub, Dan Mănucă, Daniel Cristea Enache, Adrian Dinu Rachieru, Vasile Spiridon, Gellu Dorian, Ion Papuc şi alţii.

A apărut, recent, nr. 8-9/2010 al revistei Vatra (redactor şef Virgil Podoabă), din Târgu-Mureş. Tematica acestui număr, propusă şi realizată de Alexandru Vlad, este Arta traducerii, pe marginea căreia opinează, printre mulţi alţii: Ioan Pop-Curşeu, Laszlo Alexandru, Irina Petraş, Radu Ţuculescu, Dinu Flămând, Kocsis Francisko, Virgil Stanciu, Leo Butnaru, Sean Cotter, Andrei Zanca, Alexandru Vlad, Cseke Gabor, Flavia Teoc, Péter Nádas, Luminiţa Urs, Antonio Morillo Castellanos, Emilian Galaicu Păun, Nicolae Mareş, Ioan Radin, Adrian Grănescu, Andrei Fischof, Adrian Ţion.

„Fiecare loc de pe pământ are o poveste a lui, dar trebuie să tragi bine cu urechea ca s-o auzi şi trebuie un dram de iubire s-o înţelegi.”
(Nicolae Iorga)

Abonează-te la Cultură