Cultură

În „Adevărul de seară” din 25.08.2010, se vorbeşte despre acest proiect. Este lăudabil că bistriţenii cinstesc memoria marilor oameni ai judeţului. De fapt, memoria cardinalului Hossu este cinstită de mulţi ani prin crucea din curtea Bisericii Ortodoxe (Coroana), cu meritul preotului N. Feier.

Motto:
M-ai zămislit fără sfârşit,
După dorinţa ta.
Acest ulcior fragil,
Tu iar şi iarăşi îl goleşti,
Şi iar şi iarăşi cu viaţă nouă îl umpli ochi.
*
Crede în iubire,
Chiar dacă este un izvor de suferinţă.
Să nu-ţi închizi inima!
RABINDRANATH TAGORE

În momentul dispariţiei fulgerătoare , profesorul George Vasile Raţiu avea în tipar monografia „Univers coşbucian la Bistriţa”. Cartea a părut la Editura „Mesagerul”, cu o prefaţă de prof. dr. Mircea Gelu Buta, în care se aduce un omagiu postum dascălului şi scriitorului care credea cu fanatism de apostol în idealurile sale. Pentru început facem cunoştinţă cu legăturile poetului George Coşbuc cu bistriţenii, mai ales după stabilirea, la Herina, a surorii Anghelina, căsătorită cu preotul Constantin Pop.

Cu puţin timp înainte de a pleca spre veşnicie, profesorul George Vasile Raţiu a editat volumul „O oază de căldură şi lumină”, care vorbeşte despre Casa de Copii din Prundu Bârgăului, la 50 de ani de la înfiinţare. Cartea, editată la Nova Didactica, surprinde viaţa din cea mai mare instituţie de ocrotire care aduna, începând cu anul 1959, cei mai mulţi copii din Regiunea Cluj.

Fiecare cuvânt poartă în esenţa sa semne, ca un răspuns al luminii creatoare a lumii. Astfel întreaga esplanadă a cuvintelor ascunde în sine lor puterea creatoare, ca o desfăşurare a primului movens, în raportul timpului cu spaţiul, întru armonia sferelor cosmosului. Toată această simbioză este datorată includerii într-un univers menit doar acelor persoane care însufleţesc viaţă, căci Cuvântul este dătător de viaţă, El fiind cel care ridică din întuneric la lumină şi din nefiinţă la fiinţă, la o existenţă plenară.

Scriitor harnic Menuţ Maximinian este din nou în librării cu o nouă carte scrisă cu talent într-o unitate semantică stabilă unde textele cuprinse în aceasta au un anumit raport între ele, intitulată “Vremea sintacmelor “, Editura KARUNA, Bistriţa, 2010. Aşa cum specifică autorul, volumul cuprinde recenzii, comentarii, prezentări, realizate în 10 ani de presă culturală.

Ca de obicei,prietenul meu drag din Maieru, redactorul şef Icu Crăciun, îmi trimite publicaţia lunară “Cuibul visurilor”,pe care,în convalescenţă fiind,am timp s-o lecturez cu plăcere,publicaţia fiind editată de Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud şi Consiliul Local Maieru.

De un timp încoace, Niculae Vrăsmaş, originar din Prundu Bârgăului, ajuns la vârsta septuagenară, fost geolog, şi-a găsit o a doua vocaţie, anume cea de publicist. Autor a peste o sută de lucrări de specialitate, Nicolae Vrăsmaş s-a afirmat mai ales în ultima perioadă a vieţii sale cu lucrări ce aparţin de literatură: studii, eseuri, proză scurtă şi diverse articole pe teme de toponimie, etnografie şi folclor, memorialistică, istorie şi critică literară publicate în o serie de reviste literare din Tg.

Primăria Comunei Dumitriţa şi Asociaţia Folclorică balada organizează duminică, de la ora 16.00, la Căminul Cultural din Budacu de Sus o amplă manifestare folclorică. Vor participa formaţiile artistice ale căminului Cultural de aici: căluşerii, de dansuri bărbăteşti şi de dansuri ţigăneşti. Vor cânta soliştii vocali, fii ai satului: Suciu Mădălina, Moldovan Vasile, Grigore Paula, Moldovan Mălina. Invitat de onoare este Ansamblul folcloric Balada, coordonat de maestrul coregraf Ioan Simionca.

Numărul pe august adduce dulceaţa recoltelor de toamnă, care se aşteaptă culese de către cititori. Revista este ilustrată cu fotografii ale unor biserici de lemn din judeţul Mureş, ale valorilor de patrimoniu pe care acestea le adăpostesc, din lucrarea „Dicţionar de monumente biserici de lemn”, de Nicolae Băciuţ, Editura Nico, 2010. În această atmosferă încărcată de spirit poposim, în exclusivitate, la un taifas cu PS Siluan, Episcopul românilor din Italia, semnat de Mirela Corina Chindea.