Cultură

La Centrul Multicultural Sinagoga Bistriţa a avut loc ceremonia de decernare a premiilor LEO pentru Film, la finalizarea proiectului „I like to movie’t - 2010”. „I like to movie’t” este o competiţie de film intre 3 echipe formate din 5 membrii fiecare care solicită participanţii să realizeze un film scurt cu durata intre 8 si 10 minute pe o temă aleasă de organizatori. Proiectul a fost iniţiat de Club LEO Bistriţa şi susţinut de Club Lions Bistriţa. Pentru acest an s-a ales o temă „verde” „Avem nevoie de maşini in Bistriţa?”.

Cântec şi joc la mal de mare, acolo unde verdele pădurilor se amestecă grăbit, cu costumaţia multicoloră a participanţilor la Festivalul Internaţional de Folclor şi cu gălăgia veselă a participanţilor, unde natură şi oameni se scaldă în limpezimi de azur… Premii, aplauze, laurii succesului i-au copleşit, putem spune, pe reprezentanţii folclorului românesc, al celui clujean, în special.

Unul din cei mai cunoscuţi etnologi români, Maria Bocşe, membră în Consiliul de Conducere al Centrului pentu Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, a trecut la cele veşnice. Cercetătoare foarte apreciată în domeniul etnografiei, Maria Bocşe s-a născut în 21 august 1931 la Târgu-Mureş. Ea a absolvit Facultatea de Filologie din Cluj, iar în 1970 a fost încadrată cercetător la filiala Academiei Române din Cluj.

Înainte de 1989 erau la modă şi poeţii-ţărani, poeţii populari. Apăreau antologii cu creaţiile lor, uneori bine dirijate din umbră, astfel ca ele să corespundă tematic ideologiei comuniste.
Când am lecturat un volum de genul acesta, am fost puţin contrariat. Mă stăpânea ideea că tot ceea ce aparţine creaţiei populare circulă doar oral.
Acelaşi sentiment m-a încercat citind volumul de poezii populare al poetului Alexandru Cristea ,,Oălpret,Oălpret, apă lină…”( Editura ,,Euro Graph”, Cluj-Napoca, 2009).

Lecturând poemele Soniei Elvireanu am desprins imagini care parcă fulguie eternităţi, venite dintr-o călătorie întoarsă din Universal şi ne dăm seama cât de puţine ştim despre om, din ce fel de genuini descalecă şi ce rost are pulberea de gânduri, rămasă în urmă-i, ca respiraţia de aur a unei comete.
Sunt cercurile de taină în care nu putem intra. Dar sunt şi fapte prin care corola de minuni înfloreşte şi aplecându-ne asupra lor, descifrăm Inexprimabilul.

Scriind despre Darie Ducan, gândul alunecă, inevitabil, spre Răzvan Ducan – tatăl, şi nu este un păcat prea mare, chiar dacă se spune în franceză „comparaison n est pas raison”. Tată şi fiu se exprimă în poezie aproape la fel, ei seamănă în atmosfera creată în jurul exponatelor poetice, nu pot fi desprinşi unul de altul în interpretare, ţin de aceeaşi familie lirică, dar sunt, în acelaşi timp, şi foarte diferiţi.

Noul volum de versuri a lui Victor Burde ne aduce în faţă un poet cu o complexiune hiperemotivă, declanşată în două faze bine hotărnicite. Prima: o fază îndelungă, de pregătire şi căutări, şi a doua: un moment relevant de exaltare.
Constatând astfel, coexistenţa unor permanenţe ale actului poetic, ca atare, cu evoluţia acestuia în timp, vom încerca să-i definim itinerariile structurale.

Motto:
lacrima este
un alt timp
al zăpezii
*
tăceri sufocante
îngenunchează
zâmbetul
Ana Zegrean

Aflată la a doua ediţie, CĂRTICICA DE DAT ÎN LEAGĂN GÂNDUL, semnată de Al.Florin Ţene a apărut la Editura Fundaţiei culturale ,,Ion D.Sârbu,, Petroşani, 2010.
Nici nu putea fi altminteri cât această lucrare este una potrivită pentru cititorul grabit, de azi, dar care mai are încă nevoie de vise şi de paşi făcuţi înafara limesului pipăibil al materialismului dialectic.

Cei care doresc să îi revadă pe artiştii favoriţi care au evoluat anul acesta la cea de a XV-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor ,,Nunta Zamfirei” o vor putea face prin intermediul postului de televiziune Favorit TV.