Cultură

La Editura Societăţii Scriitorilor Români a apărut Antologia de Haiku,”Când greierii tac”, realizată de Valentin Nicoliţov, ce cuprinde 20 de ani de Haiku. În tot acest timp, o sumedenie de cuvinte de origine japoneză au intrat în uzul nostru cotidian, amintind aici doar bonsai, ikebana, origami, sumo etc. Haiku-ul, o specie de poem scurt, de 17 silabe, repartizate în trei versuri, în formula 5 – 7- 5, a apărut, pentru prima dată în Japonia, cu peste 400 ani în urmă, fiind adus la un stadiu superior de literatura cultă, prin Matsuo Basho.

Revista „Gând românesc”, ce apare sub egida Asociaţiei Culturale „Gând românesc, gând european” şi a Editurii Gens Latina din Alba Iulia, a cărui director este scriitorul Virgil Şerbu Cisteianu, debutează în numărul pe mai cu un poem dedicat Cetăţii Unirii de către scriitorul George Baciu. Florian Copcea recenzează, în cadrul Cronicii literare, pe poeta Elena Salibra şi pe academicianul Gheorghe Păun. Mircea Popa vorbeşte despre scriitorul Mihai Pascaru, iar Ioan Popa scrie despre volumul „ferestrele Blajului”, apărut sub semnătura lui Vistian Goia.

Dascălii Petrică Bilibok Bârsan şi Ion Gabor, iubitori şi păstrători ai comorilor tradiţionale româneşti, aduc în faţa publicului volumul „Din universul spiritualităţii româneşti – Plaiurile Ghimeşene”, apărut la Editura Egal, ce prezintă aspecte istorice, geografice, turistice, etnografice şi folclorice ale zonei. Cartea face parte dintr-un ciclu de tipărituri incluse în proiectul de cercetare, repere socio-culturale, lingvistice şi educaţionale ale comunităţilor rurale de pe Valea Trotuşului şi Valea Bistriţei, asumat de Facultatea de Litere a Universităţii Bacău, sub coordonarea lect.

Poeta Titina Nica Ţene este un dascăl exemplar care transmite, prin poeziile ei, dragostea pentru lumea înconjurătoare. Membră a Ligii Scriitorilor din România, cu mai multe cărţi de poezie pentru copii, dar şi povestiri, Titina Nica Ţene este o colaboratoare de nădejde a celor mai cunoscute publicaţii literare din ţară. Cotidianul nostru i-a acordat girul încă din anul 1984, când a premiat-o, în cadrul Festivalului „George Coşbuc”. Volumul „Scaunul harului”, Editura Contrafort, este casa poeziei exaltării, a iubirii, a nostalgiei după satul natal.

La Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare s-a desfăşurat cea de a cincia ediţie a Zilelor revistei Nord Literar, ocazie cu care a avut loc un colocviu de literatură „Romanul românesc contemporan” şi s-au decernat premiile anuale ale revistei.

Ştiam că Melania Cuc cântă la mai multe instrumente odată. Ştiam că va veni la Lăpuşna ca să picteze, prinsă în vârtejul unei idei, „Icoana din fereastră”, ştiam că vine să filmeze, că va scrie jurnal. Că va trăi la cea mai înaltă temperatură la umbra şi răcoarea brazilor înfipţi cu creştetele în cer.
Sigur, ştiind că eşti „monitorizat”, există tentaţia „self controlului”, indus de perspectiva „aducerii la cunoştinţa publică” a „filmului” unei întâmplări culturale.

Maestrul Corneliu Leu face parte din spiţa intelectualilor de viţă veche, care nu se adapatează unui sistem anume, pentru a-şi susţine opera şi mai ales, pentru a lăsa senzaţia că viaţa unui intelectual pur-sânge ar trebui să fie trăită în turnul de fildeş.
Ajuns la vârsta de aur a creatorului, deşi domnia sa susţine că ... a atins după un calendar al biologicului, vârsta care se potriveşte cu luna Decembrie, - scriitorul nu abandonează masa de scris, nici cetatea şi este mai atent la detalii decât oricând.

Încă din cele mai vechi timpuri, între termenii ,, joacă” şi ,,joc” a existat o diferenţă de ordin semantic dar şi conceptual. Dacă ,,joaca” presupune libertate, ,,jocul” impune reguli stricte, cunoscute şi respectate de către toţi participanţii. Creaţia literară presupune în acelaşi timp şi joc şi aventură, determinând sufletul să rămână mereu tânăr şi pregătit de orice provocare.

Scriitorul gherlean Toader T. Ungureanu se prezinta in fata cititorlor cu cel de-al 17-lea volum de proza intitulat"De dragul ochilor tai"aparut recent la Editura Napoca Star.Din totalul celor 17 volume doar patru sunt de poezie,restul fiind proza.

Culorile roşu, galben şi albastru au fost utilizate din vechime de către români. Tricolorul a fost adoptat întâi în Ţara Românească, în 1834, când domnitorul reformator Alexandru D. Ghica a supus aprobării sultanului Mahmud al II-lea modelele pavilioanelor navale şi a drapelelor de luptă. Acesta din urmă era un „steag cu faţa roşie, albastră şi galbenă, având şi acesta stele şi pasăre cu cap în mijloc”. Curând, ordinea culorilor a fost schimbată, astfel încât galbenul să apară în centru.