Cultură

Tradiţionalul festival al fructelor de la Cireşoaia, organizat de Asociaţia Producătorilor Cireşoaia, Primăria Braniştea, Asociaţia Schola, Centrul Judeţean pentru Cultură, Consiliul Judeţean Harghita, Asociaţia Producătorilor de fructe Cireşoaia, Fundaţia Comunitas Cluj şi organizaţia judeţeană UDMR, marchează duminică o nouă ediţie. Peste 2.000 de persoane sunt aşteptate duminică la Cireşoaia, unde 1.500 de kilograme de fructe vor fi puse pe mesele invitaţilor. Contra a 5 lei plătiţi la intrare, invitaţii pot mânca cireşe pe săturate.

Galeria Arcade 24 vă invită să vizitaţi expoziţia taberei de pictură de la Tihuţa. Întâlnirea artiştilor a avut loc în perioada 18-21 iunie, cu sprijinul RAAL Bistriţa. Director de program este Adina Mocanu, curator expoziţie Oliv Mircea. Expoziţia este sub genericul „Urcarea muntelui – porţi de Sânziene”, sub egida Uniunii Artiştilor Plastici Bistriţa.

Primăria şi Consiliul Local Silivaşu de Câmpie, alături de Centrul Judeţean pentru Cultură, organizează mâine, în parcul din centrul comunei, de la ora 11.00, Festivalul Naţional de Folclor "Joc şi cântec românesc", cu o paradă a portului popular, în care vor fi etalate cele mai frumoase costume populare. Spectacol folcloric va aduce pe scena în aer liber Fanfara Ţărănească Telciu, Fanfara "Harmonie" a Forumului German Bistriţa, formaţiile artistice din Silivaşu de Câmpie, Urmeniş, Budeşti, Şieu, Telciu, Budacu de Sus şi Lunca Ilvei.

La un an de la trecerea spre veşnicie a doamnei cântecului năsăudean, Valeria Peter Predescu, cunoscutul regizor Ioan Filip, cel care a realizat unele dintre cele mai frumoase filmări cu artista, a pus o floare la mormântul din curtea bisericii din Telciu. Aici, împreună cu echipa a realizat un documentar cu Alina Ceuca şi Cristina Livia Scurtu, două dintre cele mai apreciate tinere interprete din Grupul Mioriţa, coordonat de Valeria Peter Predescu. Astazi grupul poarta numele marii artiste si este coordonat de artistul Alexandru Pugna.

Cunoscut şi consacrat poet, Ovidiu Pojar şi-a prezentat ultimele creaţii în domeniul poeziei, în cadrul Cenaclului „George Coşbuc” de la Casa Sindicatelor din Bistriţa, condus cu profesionalism şi competenţă de către prof. ziarist şi romancier Ion Moise, preşedintele cenaclului şi unde s-au lansat valori pentru literatura română.

Oamenii, oricât ar fi de ocupaţi, ar fi bine ca, din când în când, să se gândească la felul cum îşi trăiesc ansamblul vieţii lor, analizând cu sinceritate principalele dimensiuni ale existenţei. În sinteză, laturile principale ale vieţii, cărora să le dea atenţie fiinţa umană printr-o analiză periodică şi apoi să poată face anumite schimbări, ar putea fi „cei şase stâlpi” enumeraţi de autorii cărţii Iubirea se construieşte în doi: 1. Căsătoria/uniunea liberă, 2. Calitatea de părinte, 3. Grija faţă de sine, exprimarea personalităţii, 4. Implicarea în societate, 5. Prietenii, 6.

Scriitorul Florian Copcea, luptător pentru drepturile românilor de peste graniţe, aduce, la Editura Lumina, pe care o coordonează, volumul „Timoc. Dicţionar de evenimente” în care surprinde viaţa românilor din Valea Timocului, în mai multe corespondenţe pe care le are în calitate de jurnalist la Agerpress.

Denisa Maria Bălaş, la doar 14 ani, este o poetă cunoscută pe meleagurile severine. A debutat cu poezie în revista „primate literare” în 2008, iar debutul editorial îl are în volum la Editura Lumina, sub genericul „Refugii”. Premiată la festivalul Internaţional de Poezie din Uzdin, Serbia, dar şi la Festivalul Internaţional „Mihai Eminescu” din Drobeta Turnu Severin, membră a Societăţii Scriitorilor Danubieni, Denisa Maria Bălaş, prin volumul „Vitrina cu îngeri”, Editura Lumina, demonstrează că talentul n-are vârstă, fiind deja un poet „matur”.

Minteuanca noastră RAVECA VLAŞIN, stabilită la Dej, a predat recent cititorilor al cincilea volum de versuri intitulat „DODECAREFLECŢII”, la scurt timp după celelalte patru care au avut un deosebit succes, cum sunt: „Cartea copilăriei”, „Scame de zâmbet”, „Decareflecţii” şi „Fresca amintirilor albastre”.
Raveca scoate la lumină o poezie discretă şi semnificativă din zestrea sa poetică, zestre admirabilă, cu un scris-icoană, cum spunea Caragiale.

După absolvirea Facultăţţii de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai Cluj, Mircea Ioan Casimcea, originar din judeţul Tulcea, s-a stabilit la Turda, unde a fost, pe rând, profesor, directorul Bibliotecii Municipale, preşedintele Comitetului Municipal de Cultură şi Artă, secretar literar şi, apoi, directorul Taetrului de Stat Turda.