Cultură

Când o vreme capricioasă îl sileşte pe un vârstnic să stea în pat, o carte bună poate fi un remediu, o cale de refugiu din nimicnicia vieţii materiale, înspre spiritualitate.
Un scriitor fascinat de arta cuvântului trebuie să fie şi un senzitiv, pentru că altfel vorbele sale sunt goale, sunt doar spoială, care nu atinge cerul din sufletul cititorului. O carte adevărată este un dar sufletesc, o părticică din harul artistului, dăruită cu pricepere lumii.

Cea de-a patra ediţie a Festivalului Naţional al Tarafurilor şi Fanfarelor va avea loc la Suceava la Muzeul Satului Bucovinean, în zilele de 26 şi 27 iunie. „Complexul Muzeal Bucovina intenţionează să organizeze împreună cu Jurnalul Naţional şi sub coordonarea maestrului Grigore Leşe cea de-a patra ediţie a Festivalului Naţional al Tarafurilor şi Fanfarelor. Vom încerca să creăm un nou eveniment turistic stabil pe perioada de vară, în Suceava, pe lângă Festivalul de Artă Medievală şi Târgul meşterilor populari”, a declarat directorul Complexului Muzeal Bucovina, Emil Ursu.

Directorul Şcolii Generale din Nepos, prof. Mircea Daroşi, este un intelectual al Văii Someşului, aşa cum ne-am obişnuit cu dascălii Ţinutului grăniceresc. După monografiile localităţilor Nepos şi Parva, a istoriei Bisericii Ortodoxe din Nepos, a cărţii „Pe urmele lui Vasile Scurtu” şi a culegerii de texte folclorice „Icoane de suflet”, Mircea Daroşi aduce, prin intermediul Editurii Karuna, monografia „Coloana de lumină”, care oglindeşte activitatea educativă şi culturală a învăţământului din Nepos.

Scriitorul Dumitru Popiţan prezintă, la Editura Karuna, volumul „Versuri de pe noptieră”, care surprinde aspecte din viaţa cotidiană, creionând portrete ale oamenilor zilelor noastre, cu moravurile şi năravurile lor, faptele lor, bune sau rele, toate redând un şirag de versuri care surprind lumea. „Anormal voi fi pe drum/ Aşezat într-un sicriu”, spune poetul într-o imagine şocantă. De altfel, toate versurile, pline de nostalgie, descriu drumul vieţii şi pregătirea spre lumea de dincolo.

Festivalul medieval bistriţean va beneficia de serviciile celui mai faimos cavaler transilvănean Emil Hartmann. Urcat pe scena spectacolelor istorice încă de la vârsta de 10 ani, la Mediaş, Emil Hartmann a ajuns să iubească spada şi caii, devenind cascador şi actor de film, lucrând cu regizorul Sergiu Nicolaescu.

Gongul inaugural al Festivalului internaţional de artă scenică „Bienala Teatrului „Eugene Ionesco” a fost dat la Opera Naţională. „Numai împreună vom putea face o lume mai bună”, le-a spus, din scenă, reprezentanţilor celor 35 de colective artistice din 14 ţări, sosiţi la Chişinău, regizorul Petru Vutcărău, directorul Teatrului „Eugene Ionesco”, readucând astfel în actualitate genericul acestei ediţii.

Alexandru Petria a lansat romanul său “Zilele mele cu Renata” la Bookfest, târgul internaţional de carte care se ţine în fiecare an la Bucureşti. Volumul, editat de editura bucureşteană de top Tritonic, înainte, a mai fost prezentat cu succes la Dej şi Cluj. Este un roman şocant, interzis pudibonzilor, frizând pornografia, însă escamontând-o prin talentul şi forţa scriiturii. Este un text al tribulaţiilor sexuale în absenţa dragostei, al maturizării, prieteniei şi trădării.

Prin intermediul unui proiect interdisciplinar, prof. Maria Vaida oferă copiilor o carte inedită cu poveşti neterminate, selecţie de fragmente din romanul “Dansul ursului”, de Ion D. Sîrbu. Volumul apărut la Editura Alfa este o parabolă a libertăţii văzută ca stare de spirit, raportată la regale animalelor din pădurile româneşti: ursul carpatin. O carte care încâtă şi farmecă mintea copilului în actul lecturii.

Menuţ Maximinian: „CORNEL POP ŞI RUGĂCIUNEA CÂNTATĂ”(Ed.EIKON,Cluj-Napoca,2010)

Scriitorul Mircea Gelu Buta, preocupat de readucerea în atenţia generaţiilor actuale a valorilor neamului, prezintă, la Editura Eikon, monografia Bârgăul lui Tini Pavel. Cartea este un omagiu adus marelui tenor Constantin Pavel, născut la Bistriţa Bârgăului, cel care pus piatra de temelie la Opera Română din Cluj-Napoca. În această carte, apărută sub egida Centrului Judeţean pentru Cultură, ne întâlnim, pentru început, cu poveştile bătrânilor, doctorul Buta oglindind chipul bunicii lui, cea care la vârsta de 17 ani era adusă de unchiul ei, Constantin Pavel, la Viena.