Cultură

Centrul Cultural Municipal Bistriţa a organizat pentru toţi îndrăgostiţii un spectacol special cu muzică de cea mai bună calitate de la valsuri, tangouri, cafe concert, până la muzică uşoară dar şi partituri de muzică clasică. Dansul a fost atât de spectaculos, energic şi acrobatic, în cazul dansului modern cât şi graţios, elegant şi frumos în cazul dansurilor de societate cum ar fi tango sau vals.

Aş propune două etape în demersul Dumneavoastră de a-l canoniza pe poetul Mihai Eminescu ,,ca SFĂNT în Calendarul Ortodox Român”.
Prima etapă : canonizarea propiu-zisă a poetului.
A doua etapă : să se interzică tuturor celor care nu sunt ortodocşi, să citească şi să studieze opera eminesciană.Eventual, componenţii Ligii Scriitorilor din România să-i urmărească şi să-i denunţe justiţiei pe toţi aceea care nu sunt ortodocşi şi îndrăznesc să se apropie de opera poetului.

Românii îşi construiesc identitatea prin limbă, neam, tradiţie.Sărbătorile tradiţionale repun în acord omul, comunitatea locală cu Dumnezeu, cu Universul.
Tradiţia populară românescă identifică Dragobetele cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia autohtonă şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.
În tradiţia populară românească îl întâlnim pe Dragobete: Dragobete Cap de Primăvară, Dragobete Cap de Vară, Năvalnicul, Erosul şi Cupidon.

Sâmbătă, 13 februarie 2010, la sediul Forumului German din Bistriţa a avut loc cea de-a şasea ediţie a “Carnavalului Saşilor”, o veche tradiţie cu măşti noi, manifestare reînviată în urbea noastră abia în anul 2005.

„E suficient ca oamenii buni să nu facă nimic şi răul va triumfa în lume” (Edmund Burke), ca să adaug încă un citat la volumul scriitorului Zorin Diaconescu, „Schimbarea la faţă” (Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2009), pe care domnia sa îl avea la începutul cărţii „Anatomia fricii”, cum se numea în manuscris şi pe care scriitorul mi l-a lăsat după ce acesta l-a prezentat într-o şedinţă a Cenaculum din cursul anului 2008.

- Ansamblul reprezentativ al judeţului, Dor Românesc, ce activează sub aripa Consiliului Judeţean, în cadrul Centrului Judeţean pentru Cultură, a avut anul trecut o activitate bogată. V-aş ruga să punctăm, în linii mari, agenda 2009.

Eminescu a fost un tip căruia i-a plăcut să meargă împotriva curentului. Nonconformist, agresiv şi justiţiar în gazetărie, poet magistral, prozator aşa şi aşa, amant cam penibil, un om. Murind tânăr, i-a crescut fulminant cota receptării. Circumstanţele decesului, lovind trambulina talentului său, au propagat numele Eminescu acolo unde este acum. Ghinion pentru om, cinic spus- profitabil pentru scriitor. Ca percepţie în rândurile maselor, a apucat să fie “un mort frumos”. În ceea ce a făcut, Eminescu n-a trişat, a fost el însuşi, cu urcuşuri şi coborâşuri.

Tânărul cercetător Menuţ Maximinian, absolvent al unor studii de specialitate în domeniu, respectiv al Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Litere, secţia română-etnologie, a scos de sub teascuri, cea de-a şaptea carte, „Rădăcini împrumutate”, (Ed.

Cuvântul, întrupat în poezie, este calea spre nemurire, spre fericirea netrucată, spre dragostea adevărată. Pe aripi de vers, mila divină coboară spre noi, dându-ne chip de frumuseţe, spre preaslăvirea literei.

Primul număr din acest an al revistei Boema, ce apare la galaţi sub egida Asociaţiei Scriitorilor pentru Promovarea Realizării Artistice şi a Cenaclului Literar „Noduri şi semne”, conţine un bogat palmares despre ceea ce înseamnă arta. Directorul Petru Rău, împreună cu colectivul redacţional reuşesc să înfiripe un şirag de gânduri din diverse sfere ale literei, alcătuind astfel un număr de sărbătoare. Proza din acest număr este semnată de Dimitrie Lupu-„Caii lui Siminicã” şi Viorel Darie-„Povestea sãrmanului Tragodas”.