Cultură

Tânărul interpret de folclor Sergiu Purja Negrean a reprezentat judeţul la Festivalul concurs internaţional de muzica populară "Pe marginea Dunării". Manifestarea şi-a propus cunoaşterea şi valorificarea muzicii populare româneşti şi a celei din ţările vecine, descoperirea de noi talente interpretative de muzică populară şi punerea în valoare a portului popular din zonele folclorice reprezentate în festival. Cu portul din Agrieş şi cu un repertoriu autentic Sergiu a obţinut premiul special ai juriului.

Mâine, de la ora 12.00, la Centrul Judeţean pentru Cultură se va derula ediţia a IV-a a festivalului dedicat scriitorilor „Fire de tort”. În program este inclus colocviul „Recurs la memorie: George Căşbuc, Liviu Rebreanu, Marin Preda”, cu rostiri şi interogaţii despre sate şi ţărani. Vor recita invitaţii de onoare Ileana Mălăncioiu şi Alexandru Vlad.

Citesc pasajul de mai jos, mă minunez, nu-mi vine a crede că el este publicat în anul 2009. Probabil că este un citat căruia i s-a uitat a i se pune ghilimelele, el fiind reprodus dintr-o lucrare a epocii comuniste sau a primilor ani de după decembrie 1989 : ,,După ce s-a încheiat războiul, în 1948, patriarhul Iustinian Marina şi mitropolitul Nicolae Bălan, cheamă clerul şi credincioşii uniţi să revină la Biserica Ortodoxă strămoşească.

Naşte o anumită tulburare şi confuzie anumite experienţe eretice făcute de unii reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române, în cazul de faţă preotul prof. univ. dr. Nicolae Achimescu, care şi-a permis să publice în ziarul oficial al Patriarhiei Române, „Lumina”, articolul „Ramakrishna, o experienţă creştină hindusă”, articol care îmbracă la lumina zilei veşminte de erezie. Se patinează bine pe un fel de mişcare ecumenică, vezi Doamne toate religiile ar fi căi sigure de acces spre mântuire. Ca şi cum Hristos ar avea mai multe Biserici şi mai multe dogme.

Cu toate că bistriţenii nu au încă o filarmonică a lor, Societatea de Concerte Bistriţa substituie, de mai multă vreme, lipsa unei astfel de instituţii prin organizarea unor concerte simfonice de înalt nivel artistic. Numai în această săptămână au avut loc două concerte camerale, urmând ca mâine, duminică, să urmeze un nou concert simfonic extraordinar, „În memoriam Ştefan Ruha”.

Trofeul celei de-a de-a patra ediţii a Festivalului Naţional de Interpretare a Cântecului Popular Românesc "Pană de Păun", a fost înmânat în gala de pe scena Centrului Cultural Municipal "George Coşbuc", tânărului clujean Radu Lazăr. Nu mai puţin de 23 de interpreţi au râvnit la vestita pană, confecţionată în direct pe scena festivalului de vestitul meşter popular Lucia Todoran, cea care a reprezentat România la Parlamentul European de la Bruxelles în anul intrării noastre în Uniune.

Ce de-a XXVII - a ediţie a Festivalului Naţional de Proză ,,Liviu Rebreanu” va avea loc în zilele 26-27 noiembrie, sub sigla Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţiei Naţionale a Caselor de Cultură a Sindicatelor din România( Casa de Cultură a Sindicatelor din Bistriţa, a Centrului pentru Cultură al judeţului Bistriţa- Năsăud, a Compexului Muzeal, a Societăţii Scriitorilor, a Cenaclului literar ,, George Coşbuc”, a revistei ,, Mişcarea literară” şi Primăria Năsăud. Concursul de proză ,,Liviu Rebreanu “ este structurat pe două secţiuni: I.

Numărul pe octombrie al revistei de cultură, literatură şi artă „Cetatea culturală”, aduce un fragment al nemuririi, prin multitudinea de eseuri, versuri şi proze inserate. Şi de această dată doctorul în litere Dan Brudaşcu reuşeşte să ne surprindă în modul cel mai plăcut împreună cu echipa pe care o coordonează. În editorialul pe care îl semnează, Dan Brudaşcu vorbeşte despre colacarii şi impostorii vieţii publice româneşti post-decembriste.

Zilele trecute, grupul folcloric „Dor Năsăudean” de la Grupul Şcolar Economic Năsăud, coordonat cu dăruire şi pricepere de prof. Ecaterina Raţiu, a fost invitat să înregistreze pentru „Etno” TV, telespectatorii putând să-i vizioneze în zilele Sfintelor Sărbători de Crăciun, Anul Nou şi Bobotează. Doamna profesor Raţiu ne-a mărturisit cu bucurie următoarele: „Mărturisim cu satisfacţie că „Dor Năsăudean” al Liceului Economic Năsăud este deja o „ştafetă” asigurată a cântului popular năsăudean.

Mesagera folclorului oşenesc, maria Tripon este cel mai de seamă doinitor al Ţării Oaşului. Realizează primele înregistrări la Radio-Difuziunea Română din Bucureşti, alături de instrumentiştii Vasile Solomon din Bixad, la ceteră şi fratele ei Dorin Bandre din Negreşti la zongoră. Un punct important în cariera ei, pe lângă zecile de imprimări şi turnee, a fost înfiinţarea ansamblului folcloric „Sânzienele” care activează în cadrul Clubului Copiilor din Negreşti-Oaş.