Cultură
Festivalul Naţional de Folclor „Joc şi cântec românesc” de la Silivaşu de Câmpie a debutat şi anul acesta cu parada portului popular, prilej cu care prin centrul comunei s-au etalat cele mai frumoase costume populare din zona de Câmpie în faţa asistenţei şi oficialităţilor, amintind aici pe primarul Ioan Sabău, directorul Centrului Judeţean pentru Cultură – Nicolae Gălăţean, referenţii Ioan Simionca, Anca Rad, Andreea Hoca, vicepreşedintele Consiliului Judeţean – Mihai Bumbu, deputatul Ioan Ţintean.
Meşteri populari, gastronomie tradiţională, muzică populară şi clasică şi lansări de carte se înscriu pe afişul Târgului de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, ce se desfăşoară la acest sfârşit de săptămână la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti". Târgul va aduce bucureştenilor un program activ şi interactiv de cunoaştere a atmosferei vechilor târguri, cu rol de comunicare, negoţ şi creativitate. În cadrul târgului vor fi prezentate ateliere ale unor meşteri populari, folclor, datini şi obiceiuri, gastronomie tradiţională şi produse biologice.
Plin de tineri, ieri, în jurul amiezii, pe pietonalul Liviu Rebreanu din Bistriţa. Direcţia Judeţeană pentru Tineret Bistriţa-Năsăud a organizat spectacolul „ Început de vacanţă”, în cadrul căruia au fost programate concerte susţinute de trupele Epilogue, Absent, Avertisment, Frecvent, DSA, In Action, BN-Ritm , Meteor. Nu au lipsit jocurile şi concursurile distractive, gen desene pe asphalt, face painting, sau întrecerile în saci. Acţiunea s-a desfăşoarat in parteneriat cu Primăria Municipiului Bistriţa.
Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud prin Societatea Scriitorilor BN, Primăria comunei Braniştea, Asociaţia Culturală „România din inima mea”, Biblioteca orăşenească Beclean, Revista Mişcarea Literară organizează astăzi „Întâlnirile Radu Săplăcan”. Manifestările debutează la Braniştea, de la ora 10.30, cu evocările Radu Săplăcan. De la ora 12.00 la Biblioteca Orăşănească din Beclean se derulează simpozionul „Literatura futilă”. Participă scriitori din judeţele Cluj şi Bistriţa-Năsăud. Radu Săplăcan s-a născut la 2 aprilie 1954 in Bucureşti şi a murit in 15 aprilie 2002.
Reuniunea CENACULUM din luna iunie a. c. a avut loc la Şcoala Generală din Cîţcău (jud. Cluj), unde a fost prezent şi grupul EUPHORION (Dej). Cu această ocazie au citit: Ioan Mărginean, poezie, şi Luigi Bambulea, eseu.
Înainte-i ziceau ţigan, acum nu-i zic nici rom. A trecut totodată de la “mă” la “domnule”. A dat corectitudinea politică peste Deania, ne-am europenizat, cică, americanizat, tembelizat-rafinat, mda. La ţâţa ipocriziei se stă la rând cu îmbrânceli, nu daţi multă, să ajungă la cât mai mulţi. Marin Ciurar n-avea alternativă decât să ajungă “domn”, rom n-avea curajul să-i mai spună nimeni, cu averea pe care a reuşit să şi-o adune, barând ca şi castorii oportunităţile economiei de piaţă, perseverent şi cu scupulele aruncate la coş.
Ediţia din acest an a Maialului cireşelor se va desfăşura la Cireşoara duminică. Programul începe de dimineaţă cu Sfânta Liturghie, de la ora 12.00 fiind programată dezvelirea Monumentului Eroilor din localitate. Urmează vernisajul expoziţiei de pictură semnată de Piroska Horvath din Austria. Programul cultural artistic este pregătit de ansamblurile folclorice Cseszernyevirag şi Crazy Cool din Cireşoara, Arvalanyhaj din Unguraş, Someşul - Beclean, Aranyeso din Dej, Arvalanyhaj din Bistriţa, Hajdina din Luduş, Szalmakalap din Sic şi Ujfeherto din Ungaria.
Primăria şi Consiliul Local Silivaşu de Câmpie, alături de Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, ne invită duminică, de la ora 11.00, în Parcul central al comunei, la Festivalul Naţional de Folclor „Joc şi cântec românesc”. Vor participa formaţiile artistice din Silivaşu de Câmpie, Urmeniş, Budeşti, Şieu, Şieuţ, Telciu, Sântioana, Lunca Ilvei din judeţul nostru, Frata, Unguraş şi Mociu din Cluj şi Fărăgău, Mihăşu de Câmpie, Sărmaşu, Sânpetru, Râciu, Ceauşu de Câmpie din judeţul Mureş. Invitate sunt ansamblurile „Balada” din Bistriţa, „Someşana” Năsăud, „Cununa mureşană” Tg.
Numai distanţa fizică dintre noi mă împiedică să fiu la Bistriţa, unde cu siguranţă aş putea să revăd ochi pe care altădată i-am văzut mai tineri cu aproape 40 de ani. Imi e dor de Nepos, de Sălăuţa, de Ilve, de Năsăud şi de Maieru, dar salutându-vă pe Dumneavoatră simt că îi salut pe toţi laolaltă şi pe fiecare în parte. Şi, vă rog, transmiteţi salutul meu celor care astăzi au fericirea de a vă fi alături ca să se împărtăşească din bucuria apariţiei celei de a douăzecea carte a de care istoria literaturii române ar fi nedreaptă să nu ţină seama.