Cultură

       În transformarea unui personaj istoric, real, care a fost, într-un protagonist de carte, funcționează, aproape inconștient, atracția peste ani, o simpatie evidentă, o apreciere transformată în pagini, o afinitate ideologică sau, pur și simplu, o prezență de spirit, care întregește datoria față de înaintași. Așa a scris Grigore Ureche despre Ștefan cel Mare și poate că tot așa a simțit și Vasile Pușcaș un îndemn de a scrie despre Iuliu Maniu, într-un moment bine ales, cel al Centenarului, 100 de ani de la Marea Unire.

Poetul este coloana spirituală, fără sfârşit, care leagă cerul de pământ. Poetul este alesul Divinităţii, pentru că poetul este unul din marii sacrificaţi în dumnezeire, atunci când, modest şi cu credinţă, îşi etalează menirea. Trebuie să se ştie însă că nu poetul îşi alege această stare de graţie, pentru că el nu este făcut, el este născut şi starea lui este predestinată. Discursul poetic al Doamnei Fercana se axează asupra unor zone situate în proximitatea existențială, de unde sunt extrase toate datele necesare pentru o ideatică sinceră, veritabilă profesiune de credință.

      ,,-Ce s-a ales din casa asta,”
    ( O. Goga  -  ,,Casa noastră” )
 
 După 42 de ani,
descălecam in satul meu natal.
,,-Uite, vezi în curtea aia,
coșteile alea, pentru porumb?
Sunt ale noastre.
Le-au transplantat din ograda noastră”,
îmi spune tata.
Apoi ne continuăm peregrinarea rurală.
,,Uite, vezi țiglele și cărămizile alea,
din fața acelor porți?
Sunt ale noastre.
Pe toate le-au carat sătenii,
după victoriile ălora,

 
Iată o carte de poezii, venită în Lumină la Editura George Coșbuc, 2021,  din care am observat cum starea de conștiință a autoarei a creat lumea pe care o prezintă în versuri, grație talentului cu care a înzestrat-o Dumnezeu.  
Cele 55 de poezii reflectă unitatea dintre observator și ceea ce observă, adică modul cum Laura Cîrcu Munteanu, autoarea cărții Aripi de rezervă, prin comportamentul său conștient  față de cauzele fenomenelor trăite, realizeză această unitate.
Voumul este dedicat mamei poetei:

Filmul documentar „Pecetea Cetății Ciceului”, apărut sub egida Primăriei și Consiliului Local Ciceu Mihăiești și a Centrului local de informare turistică Ciceu Mihăiești, și realizat cu sprijinul Bibliotecii Județene „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud, a fost lansat la Mănăstirea „Petru Rareș Vodă” din Ciceu Corabia joi, 21 octombrie, de hramul mănăstirii.
 

            Neposul este cunoscut încă din vechime ca un leagăn al personalităţilor culturale din ţinutul năsăudean. Un document de arhivă atestă că această localitate a dat de-a lungul vremii cel mai mare procent de intelectuali dintre toate comunele de pe Valea superioară a Someşului Mare.

          Anul acesta și luna aceasta se împlinesc două sute de ani de la nașterea celebrului scriitor rus Feodor Dostoievski, venit pe lume la 30 octombrie 1821, și o sută patruzeci de ani de la plecarea sa la Domnul, la 28 ianuarie 1881.

Toamna trecută, aflându-mă în casa, acum muzeu,  unde s-a născut Poetul Lucian Blaga, am trăit o mare Bucurie sufletească.  Muzeografa,  Sadean Mirela Lenica mi-a dăruit câteva cărți despre care nici nu auzisem, iar  una din ele este:  ”POEMELE  LUMINII”  Ediție aniversară  Traducere din limba română și cuvânt înainte de JEAN PONCET, cu o postfață de HORIA BĂDESCU.

        Pasiunea şi spiritul dinamic de cercetător al fenomenului literar  îl face pe scriitorul Al. Fl. Ţene să se aventureze în lumea ideilor de mare interes cultural. El îşi descarcă clocotul frământărilor  lăuntrice  printr-un admirabil exerciţiu analitic pe care îl practică de ani buni în domeniul creaţiei artistice.