Cultură
Incepand cu anul 2015, Expozitia de Iarna Brickenburg de la Bistrita, organizata impreuna cu Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud si gazduita de Casa Argintarului - Centrul German Bistrita, „a pus o caramida la construirea” atmosferei fermecate a sarbatorilor hibernale bistritene, fiind un prilej de intalnire, conversatie, bucurie, descoperire, inspiratie si cooperare intre persoane de toate varstele.
Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud.
Secția „Împrumut pentru copii”.
Expoziția de carte: Ioan Alexandru Brătescu-Voinești: „Nuvele și povestiri”.
Vă așteptăm cu drag!
Ioan Alexandru Brătescu-Voinești (n. 1 ianuarie 1868, Târgoviște - d. 14 decembrie 1946, București) a fost un prozator român, faimos pentru povestirile sale, scrise inițial pentru copiii săi.
Biografie:
Expoziția ,,Maestrul’’ este deschisă la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi cu lucrări ale artiștilor plastici care activează în muzeele și în școlile din județul Bistrița-Năsăud. Acțiunea inițiată de artiștii din Liceul de Arte "Corneliu Baba" din Bistrița se desfășoară sub semnul Maestrului Corneliu Baba, un artist și un profesor în slujba artei și a comunității.
Biblioteca Județeană „George Coșbuc” BN / Mișcarea Literară.
Eveniment online.
Născut în tăvălugul revoluționar din decembrie 1989 sub numele de „Ecoul Nou”-primul ziar democrat al Bistrițenilor, care după doar patru apariții, la 4 ianuarie 1990 a apărut sub numele de „Răsunetul”, are o strânsă legătură și cu activitatea unor personalități de prestigiu din jurnalistica județului Bistrița-Năsăud.
O astfel de personalitate este și senior-editorul-prof. Adrian L. Mănarcă, care la 1 decembrie 2020 împlinește frumoasa vârstă de 77 ani de viață.
Parlamentul României publica în „Monitorul Oficial”, din 19 martie 2013, Legea privind sărbătorirea Zilei Limbii Române la 31 august. O zi asemănătoare o au și românii din Basarabia (Republica Moldova) - elaborată însă în condiții specifice.
O româncă formidabilă, scriitoarea MIHAELA AIONESEI, trăitoare între cele 170 de familii de români, care au mai rămas în orașul Târgu Secuiesc, publica atunci, în ziarul românesc „Mesagerul de Covasna” poezia „Fântâna românească” Transcriu aici câteva versuri:
Ajunsă la cea de-a treia ediţie, revăzută şi întregită, graţie unui larg interes al publicului cititor, cartea preotului timişorean Ionel Popescu, este mai mult decât un ghid, este un amplu jurnal de călătorie spirituală. El se adresează celor care vor să călătorească în aceste locuri, dar şi celor care vor să le cunoască prin intermediul lecturii. Însuşi autorul a călătorit de nenumărate ori în această ţară, a cercetat documente istorice şi de arheologie biblică, pe care le-a pus apoi în tiparul propriei sale viziuni.
De Icu Crăciun, profesorul, auzisem înainte de a-l fi văzut "în carne și oase", cum se zice. Bunul și regretatul meu prieten, poetul Sandu Al. Rașiu, din Maieru, mi-a povestit de multe ori și multe lucruri frumoase despre consăteanul ssău, eram și eu curios să-l cunosc. Astfel că, aflându-mă odată, într-o zi de iarnă, la Maieru, în interes de serviciu, țin să precizez, l-am căutat acasă.
În poartă, m-a întâmpinat o doamnă tânără și drăguță, pe care n-o cunoșteam, dar bănuiam că este soția celui pe care îl căutam. Mi-a deschis poarta și m-a poftit înăuntru.
Actualitate