Cultură

Aurel Rău, poetul bârgăuan, a desfășurat încă din primul an de studenție o îndelungă și prestigioasă activitate literară, ca redactor din 1950 la prima revistă literară lunară românească de după război „Almanahul literar”, iar din 1954 ca redactor-sef adjunct la aceeași revistă, condusă de A. E. Baconsky, care preia numele de Steaua, la care Aurel Rău devine redactor-sef din 1959.

Unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai literaturii contemporane, Aurel Rău, fiu al spaţiului mioritic al Văii Bârgăului, despre care Lucian Blaga spunea că aici " curge poezia" îşi aniversează astăzi împlinirea frumoasei vârste de 90 de ani.
Definitorii în devenirea profesională a marelui poet, eseist, prozator, traducător, creator de valoare, om de mare bunătate şi omenie s-au dovedit a fi cadrul familial, mediul fizico-geografic, şcoala cu rolul său formativ-educativ şi nu în ultimul rând vocaţia şi talentul orientate spre mari înfăptuiri spirituale.

Nechita Bumbu, prin strădania și talentul său surprinde și imortalizează în picturi un univers al trecerii oamenilor pe  pământ cu ceea ce au înfăptuit și trăit.
         Sunt taine ce se deslușesc, privind și pătrunzând cu mintea și sufletul în profunzimea lucrărilor (sute la număr), care compun universul preocupărilor umane, plecând de la organizarea modului de viață și scopul întrebuințării lor – social, administrativ, cultural, religios etc.
 
BISERICA „SFÂNTUL CONSTANTIN ȘI ELENA”

O nouă carte sub cerul județului "Coșbuc-Rebreanu". Cum care carte? Cartea lui Icu Crăciun, scriitorul măierean care a avut o ascensiune colosală, vorba regretatului nostru prieten Radu Mareș, bucovineanul "legat de Cluj ca Ulise de catarg", după cum însuși mărturisea într-un interviu acordat lui Ion Filipciuc, bucovinean și el, miorițolog de "să sparie gândul!", vorba cronicarului.

          În cadrul manifestărilor consacrate aniversării celui de-al XIX-lea an de existență al Cenaclului Literar Studențesc „Vox Napocensis”, coordonat de referentul cultural dr. Victor Măruțoiu, Ministerul Tineretului și Sportului, prin Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca, director Flavius Milășan, a organizat a XIX-a ediție a Festivalului Internațional de Creație Literară pentru Tineret Vox Napocensis, competiție literară la care au participat tineridin țară și din străinătate, cu vârste cuprinse între 16 și 39 de ani.

        La 5 noiembrie se împlinesc zece ani de când a trecut pragul veşniciei poetul Adrian Păunescu, încetând să mai scrie despre viaţă şi despre iubire, despre părinţi şi religie, despre timp şi tristeţe şi despre ,,tot ce mişcă-n ţara asta’’, cum spunea Mihai Eminescu. Galaxia temelor sale lirice este deosebit de bogată şi complexă. Odată cu apariţia pandemiei, versurile lui Adrian Păunescu sunt citite şi gustate mai mult ca oricând, circulă prin grai viu şi de la suflet la suflet, sunt publicate pe diverse reţele de socializare.

Pe ultima filă a manuscrisului romanului „Ion” este trecută data de 3 octombrie 1920, ceea ce înseamnă că travaliul definitivării textului și al transcrierii finale era încheiat. A apărut în două volume la Edit. „Viața Românească” & „Alcalay”, în 20 noiembrie 1920, cu sprijinul editorului Simion Benvenisti, care, după citirea manuscrisului, îi și acordă lui Liviu Rebreanu un avans de 8000 de lei.1

Am scris mai demult despre doamna Melania Cuc un scurt articol în care încheiam cu un citat din scriitoare, ,,Interpretați-mă cum doriți” și continuam prin cuvintele mele, ,,Versul acesta este un început de sublim. Eu vă interpretez ca imaginea unei Lady care, noaptea târziu, își liniștește dorul care o tot provoacă spre marile depărtări.”

   Coborâtoare de pe meleagurile eminesciene, stabilită în locurile coşbuciene şi a muzei Luceafărului, CLAUDIA TALPOŞ îşi publică prima carte, ca un joc desfăşurat după toate principiile şi regulile, joc desfăşurat la nivelul cuvintelor ce-i dau jocului consistenţă, dând naştere unei lumi pătrunsă de spiritul adevărului.