Cultură

Editia a XIV-a a zilelor comunei Monor a fost, ca de obici una de succes. Tradiționala întâlnire a fiilor satului din Gledin și Monor a avut parte de o desfasurare de evenimente culturale, artistice si sportive mult apreciată de locuitorii acestei comune. Manifestarea organizată de Consiliul local Monor, regizată și condusă de primarul Ion Cira și de tânărul și inimosul viceprimar George Moțoc a fost sustinută substanțial de către SC Carmolact Prod SRL Monor. Deși au trecut, iată 14 ani, ardoarea monorenilor în a-și susține sărbătoarea lor nu a scăzut aproape deloc!

Primăria şi Consiliul Local Coşna au organizat, la sfârşitul săptămânii trecute, cea de-a XII-a ediţie a Festivalului Fructelor de Pădure. Anul acesta invitaţi speciali au fost îndrăgiţii artişti Domnica Dologa şi Nicolae Furdui Iancu.
Iubitor al cântecului popular autentic, publicul sucevean a primit cu aplauze cântecul bistriţencei noastre care a reprezentat cântecul din Ţara Năsăudului. Prin repertoriu, ţinuta scenică şi glasul deosebit, Domnica Dologa este unul dintre artiştii reprezentativi ai judeţului nostru, care a ales să meargă pe drumul curat al cântecului popular.

Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Muzeul de Artă Comparată Sîngeorz-Băi, în colaborare cu Muzeul de Artă Piatra-Neamț vă invită în data de 5 septembrie, ora 18.00, în Piața Curtea Domnească nr.1 din Piatra Neamț, la vernisajul expoziției ,,DINCOLO DE GRANIT – ANDEZIT”. Artiști invitați: – EMIL CASSIAN DUMITRAȘ, MAXIM DUMITRAȘ, NICOLAE FLEISSIG, NESRIN KARACAN, IOAN POP – VERETA, GHEORGHE ZĂRNESCU, prezintă istoricul de artă Vasile Duda. Curator expoziție Maxim Dumitraș.
Expoziția este deschisă în perioada 5 septembrie - 8 octombrie 2017.
Vă așteptăm cu drag!

Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud şi Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” organizează, în perioada 6-8 septembrie, în Casa Memorială „Andrei Mureşanu”, cea de-a VI-a ediţia a Festivalului „Serile de la casa poetului”. Timp de trei zile, începând cu ora 18.00, în curtea Casei Memoriale a autorului versurilor Imnului naţional, Andrei Mureşanu, va răsuna poezia prin vocile invitaţilor Florin Avram, Nicolae Bosbiciu, Ioan Cioba, Elena M. Cîmpan, Suzana Deac, David Dorian, Emil Dreptate, Victoria Fătu Nalaţiu, Menuţ Maximinian, Mircea Măluţ, Al. C.

Managerul Bibliotecii Judeţene Bistriţa-Năsăud, scriitorul Ioan Pintea, a fost prezent, zilele trecute, la cea de-a XI-a ediţie a Colocviului „Pater et filius. Continuitate în cultura română şi europeană”. Evenimentul, derulat la Mănăstirea Putna, a avut loc cu binecuvântarea ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, gazde fiind arhimandrit Melchisedec Velnic, stareţul mănăstirii, şi Teodora Stanciu.

După intrarea în uitare a întâlnirilor ,,Clubului Saeculum” și a ,,Colocviilor de la Beclean”, urbea ,,Șarpelui albastru” a devenit un ,,loc unde nu se întâmplă nimic” prea interesant, din punct de vedere cultural.
Becleanul înseamnă tot mai mult ,,Băile Figa” și localitatea unde se înjură cel mai mult pe metru pătrat de cei aflați la volanul mașinilor. Ritmul de melc al mijloacelor de transport care traversează orașul provoacă nerăbdare, nervi și ascuțite imprecații grele de rod sonor.

Există oameni pe care îi readucem în memoria colectivă, doar la distanţe rotunde de timp şi redescoperim adevărata lor valoare umană şi culturală, abia în momente aniversare. Nu de mult s-au împlinit 130 de ani de la naşterea lui Dariu Pop, o personalitate complexă, revendicată de patru judeţe: Bistriţa-Năsăud, Maramureşul, Sălăjul şi Satu Mare. De judeţul nostru se leagă locul naşterii sale, Măgura Ilvei, unde a văzut lumina zilei,la 16 aprilie 1887,localitate pe care o va descrie în memorabilele pagini din romanul ,,Dascălul din Blidari’’.

Profesoara din Iaşi, membră a Ligii Scriitorilor Români, vine în lumea poeziei cu o suavă delicateţe, fiorul său liric a „izgonit liniştea, din leagănul tăcut al cerului”, sfârşind „în ultima floare de tei.”

La venerabila vârstă de nouăzeci și doi de ani, profesorul bistrițean Emil Sângeorzan revine încă o data la marea lui dragoste: epigrama, după ce și-a mai exersat apetitul pentru această specie literarară și în volumele: ,,Cerc vicios (Epigrame și alte catrene)”, Bistrița, 1997 și ,,Stele verzi” (Editura ,,Karuna”, Bistrița, 2009).

Vreau să mă refer la trei reviste de cultură care apar în mediul sătesc, deci: „la țară”. Nu știu dacă mai există în România de azi așa ceva, eu doar pe acestea le cunosc și le numesc în ordinea în care au început să vadă lumina tiparului (nu a calculatorului!): Cuibul visurilor (Maieru, 1996), Cetatea
Rodnei, (Rodna, 2002) și Cronica Satului (Desești, 2016).