Cultură

Originară din satul cu nume de rugă (Chiraleş), scriitoarea Flavia Teoc ne bucură încă o dată cu o carte – cercetare cu totul specială. Este vorba despre recenta apariţie „Limbajul poeziei scaldice”, rod al unei cercetări cu totul deosebite.

În recenta vizită a lui Klaus Iohannis la Washington, întâlnindu-se cu românii diasporei americane, președintele le-a spus:”Sunteți un catalizator pentru dezvoltarea României. În același timp, este firesc ca și România să vă apere și să vă promoveze drepturile și interesele”.

„Rezistăm” este genericul sub care Rodica Lăzărescu, redactor şef al revistei de cultură „Pro Saeculum”, vorbeşte despre apariţia neîntreruptă de 15 ani a acestei publicaţii ce şi-a câştigat un loc bine meritat pe piaţa de profil. Printre cei care semnează în acest număr amintim pe D.R. Popescu, Liviu Ioan Stoiciu, Constantin Cubleşan, Dinu Săraru, Iordan Datcu, Niculae Gheran.

Profesorul universitar Theodor Damian din New York se dovedeşte a fi nu doar un cunoscut scriitor şi un preot apreciat, ci şi un harnic editor, publicaţia „Lumină Lină” ajungând deja la numărul 3 pe acest an.
În editorialul său, Theodor Damian vorbeşte despre dezbrăcarea de slavă, despre concretizarea iubirii celei mai mari al lui Dumnezeu faţă de om prin trimiterea în lume a Fiului Său...

Numărul 7/2017 al revistei „Luceafărul” a Uniunii Scriitorilor din România este bogat în informaţii culturale. La „Cronică literară” menţionăm materialul lui Dan Cristea despre cea mai recentă carte de poezii al lui Horea Gârdea, „Celălalt ţărm”, precum şi eseul lui Alex Ştefănescu despre Cezar Petrescu. Poezia este adusă de Mihail Gălăţeanu, Florin Constantinescu, Cassian Maria Spiridon.

Vasko Popa (n. 29 iunie 1922, Grebenaț - d. 5 ianuarie 1991) este considerat cel mai important poet sârb al generaţiei sale, fiind foarte aproape de câştigarea Premiului Nobel pentru literatură. Preşedintele Barak Obama a declarat că este poetul lui preferat. Poeziile sale au avut mare ecou nu doar în Serbia ci şi peste graniţele acesteia.
          Studii: Belgrad, Bucureşti şi Viena. A fondat Comuna Literară Vîrşeţ, experienţă literară unică în lume, care numără printre membrii de onoare poeţi din multe ţări ale lumii.

Scrierea cu sânge
 
 
Cititorul ştie desigur ce s-a întâmplat
la 25 septembrie în aerul după-amiezii
fratele meu rimbaud
zămislise un poem în gâtul unei mierle
mama mea maria
mi-a măsurat umbra
a conjugat verbul a fi
de-a lungul şinelor de tren
 
înălţimea voastră cititorule
aceasta e o chestiune de logică nu-i aşa
de atunci calea ferată nu mai duce nicăieri
iar eu l-am văzut pe el
înlesnindu-mi intrarea la şcoala de
hieroglife
el cel care scrisese cu sânge

În teatrul lui Ștefan Mihuț, atât în cel jucat înainte de 1990, și mă refer aici la farsa în două părți „Umbre în plin soare” (1977) și drama „Ultima percheziție” (1980), cât și după perioada postdecembristă din comedia „Vaca olandeză” (1996), vom găsi imagini veridice ale epocilor corespunzătoare cu tarele și idealurile eterne ale ființei umane.

Iacob Naroș este unul dintre oamenii de cultură ai județului nostru care s-au ocupat și se ocupă cu migală și trudă de opera și biografia rebreniană. Recentul volum, „Liviu Rebreanu și Cuibul visurilor” (Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2016) propune cititorului un compendiu al legăturilor lui Liviu Rebreanu cu satul Maieru, așa cum pot fie ele întâlnite atât în pagini de jurnal sau chiar în scrieri literare ale autorului, cât și în mărturii ale celor care l-au cunoscut pe romancier.