Cultură

Festivalul Internaţional de folclor Nunta Zamfirei va fi urmărit în zilele următoare de toată ţara pe două televiziuni naţionale. Astfel, după ce de Sfânta Maria, cel mai mare festival de folclor internaţional a fost urmărit în număr foarte mare de telespectatori pe Favorit Tv, televiziunea anunţând audienţe mari, alte televiziuni vor arăta frumuseţea celui mai mare alai de artişti din lume. După cum ne informează directorul festivalului, dr.

„O idee excelentă!”, aşa răspund numeroșii vizitatori ai Grădinii Botanice din Bucureşti, când descoperă, surprinşi, expoziţia „Florile Centenarului” dedicată pictorului Constantin Dipşe (1917-2010), la 100 de ani de la naştere.
Într-o foarte bună colaborare cu urmaşii (soţia şi fiul) pictorului, pe o alee pe care odinioară se plimba artistul, sunt expuse panouri reprezentând tablouri cu flori şi detalii din acestea.

În perioada 10 - 27 august 2017 se derulează în Cracovia – Polonia, a 41 ediție a Târgului de artă populară, ocazie cu care țări europene își evidențiază bogăția și frumusețea tradițiilor populare prin meșteri populari, ansambluri folclorice și alți iubitori de artă.

Îmi place asemănarea scriitorilor cu păsările. Pornind de la zbor, de la înalt, de la aripi, de la un destin lăsat liber, în cât e cerul de mare și pământul de rotund, cu toate grijile, cu toate rosturile, văzute și nevăzute.

Ajunsă la cea de a patra ediţie, Şcoala de Vară organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud, prin proiectul Centrul Europe Direct Bistriţa, şi Liceul de Arte “Corneliu Baba” Bistriţa, aduce împreună elevi din Republica Moldova și județul Bistrița-Năsăud. Evenimentul cuprinde sesiuni de educaţie antreprenorială, ateliere de creaţie şi, pentru prima oară în Bistriţa, un “târg al artelor”.

Pentru prima dată, în cadrul Târgului Mare al Bistriţei istoria a fost adusă în actualitate prin prezenţa la sărbătoarea municipiului a celor care au făcut cinste acestor meleaguri. Astfel, la iniţiativa managerului Palatului Culturii, dr. Dorel Cosma, povestea scriitorilor Andrei Mureşanu, George Coşbuc, Liviu Rebreanu, Georg Pfaffenbruder – fierarul ce a apărat eroic oraşul în 1602, în timpul atacului trupelor generalului Basta, dar şi primului fotograf profesionist al urbei, Alexandru Roşu, cu toţii nemuriţi prin statui, au prins viaţă.

Începând din 23 august, Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud găzduieşte la Casa Argintarului, din strada Dornei, nr.5, expoziţia temporară „Arhitecţi români: Ştefan Balş(1902-1994)”.

Renumitul Ansamblu folcloric ,,Doina Rebrei’’de pe plaiurile năsăudene, condus de Vasile Călini, secretarul comunei Rebra, participă în perioada 22-26 august, a.c la Festivalul Internaţional de Folclor din Letonia. După ce ne-a reprezentat cu cinste peste hotare, în Bulgaria, Turcia, Macedonia, Grecia şi Ungaria, iată că, acum se află în Letonia, ţara care ne va descoperi frumuseţea portului şi jocului nostru năsăudean. La acest festival, conform programului, formaţia noastră va susţine un spectacol folcloric alcătuit din dansuri specifice zonei pe o durată de aproximativ o oră.

În incinta Muzeului Grăniceresc Năsăud s-a desfăşurat un regal al cuvântului scris, lansarea Antologiei Ligii Scriitorilor Români, filiala Năsăud, „Destine literare”, dedicată celor 150 de ani de la naşterea marelui poet George Coşbuc şi 155 de ani de la înfiinţarea ASTREI, lucrare coordonată de reputatul cărturar şi om al scrisului, prof. Ioan Mititean, preşedintele Ligii Scriitorilor Români, filiala Năsăud, modelatorul evenimentului, aflat sub sigla „La Casina”.

În comuna suceveanã Ciocãnești a avut loc cea de-a XIV-a ediție a Festivalului Național al Pãstrãvului. Timp de patru zile turiștii din țarã și strãinãtate au fost așteptați în centrul comunei unde au avut parte de parade ale portului popular, concurs de pescuit, concurs gastronomic de degustare, expoziție-concurs de lãzi de zestre, plutãrit pe Bistrița Aurie, muzicã, dans și multã voie bunã cu Nicu Alifantis, Grigore Leșe, Grigore Gherman, Angelica Flutur, Marius Zgâianu, Pamfil Roatã. Judeţul nostru a fost reprezentat de Mãrioara Sigheartãu, cu cântece frumoase de pe Valea Bîrgăului.