Cultură

Un emoţionant, tradiţional, sensibil şi sărbătoresc spectacol a avut loc luni, 19 decembrie, în sala de spectacole a Palatului Culturii. Prilejul a fost apropierea Sărbătorilor Sfinte ale Crăciunului, ocazie cu care, Centrul Cultural Municipal „G. Coşbuc”, condus cu profesionalism de prof. dr. Dorel Cosma, prin cunoscuta formaţie corală a sa – „Appassionata”-, dirijor prof. Francisc Mureşan, cor cu succese concertistice în ţară şi străinătate, a susţinut un recital coral anual de colinde.

Ansamblul folcloric Baltagul din Monor a fost invitat la cea de-a 49-a editie a Festivalului de Datini si obiceiuri de iarna organizat la Iasi de către Consiliul Judetean prin Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Tradiționale Iași în parteneriat cu Primaria Iași. Ca de obicei sufletul acestei manifestari a fost omul de cultură Adrian Ardeleanu directorul instituției de cultură ieșene.

În prag de sărbători, Compania Teraplast a oferit colaboratorilor acesteia un concert extraordinar de Crăciun la Sinagoga Bistriţa. Noua Orchestră Transilvană, alături de Filarmonica Transilvania din Cluj, au adus, sub bagheta dirijorului Petronius Negrescu, şi a sopranei Cristina Simionescu şi a mezzosopranei Florentina Onica de la Opera Naţională din Iaşi, spiritul Crăciunului mai aproape de noi.

Ultimul număr pe anul în curs al revistei „Caiete Silvane” a apărut chiar în aceste zile. Un număr substanţial şi extrem de interesant, care satisface atât gusturile cititorului obişnuit, cât şi pe cele de excelenţă. Printre „cronicarii” acestui număr se află şi Iulian Dămăcuş, cu un amplu comentariu intitulat: „Aurel Podaru, Baladă pentru şcoala de tractorişti”. Din care oferim cititorilor noştri următorul fragment:

Poezie
Menuț Maximinian: „Scrisoare din Madrid”, „Inima”, „Fruct oprit”, „Cețile dimineții”, „Timp”, „Scrisori”, „Sare în pantof”, „Singurătatea”, „Ruga”, „Dealul cu dor”, „Singurătate” (7).
Andrei Mureșanu: „Către martirii români din 1848-1849”, „Eremitul din Carpați”, „O privire peste lume”, „Omul frumos” (11).
Olimpiu Nușfelean: „Poemul de la marginea lumii”, „În prag”, „Invenție poetică (Joc)”, „Călător”, „Țara ta”, „Dimineașă fără întrebări”, „Bem bere” (1).
Victor Știr: „Ții minte”, „Insolita”, „Ca o moarte promisă” (10).

-Ce înseamnă culorile, Înţeleptule?
-Culorile sunt importante, prinţesă, pentru viaţa noastră, o fac mai vie, mai conştientă, îi scot pe unii în evidenţă sau fac, ca alţii să apară în nuanţe mai şterse. Dar să luăm pe rând, prinţesă. Când îţi deschizi dimineaţa ochii şi observi o culoare caldă, care inundă cerul, aceea este galbenă, atunci răsare soarele şi ne mângâie pe cei buni şi pe cei răi deopotrivă.
-De ce şi pe cei răi?
-Soarele nu face diferenţe.
-Dar de unde vine culoarea galbenă?
-Din cer, care e atotputernic peste noi şi e în noi tot timpul.

Împlinirea a 150 de ani de la nașterea poetului a ocazionat organizarea unor ample manifestări. În acest context, au fost reeditate unele lucrări dedicate personalității și operei lui George Coșbuc; amintim doar pe cele datorate lui Petru Poantă, Opera lui George Coșbuc, Andrei Moldovan, George Coșbuc sau lirismul pragurilor, Gavril Scridon, Ecouri literare universale în poezia lui George Coșbuc, Viața lui George Coșbuc, Andrei Bodiu, George Coșbuc. Monografie, antologie, receptare critică, Horațiu Catalano, George Coșbuc.

Cât de tentantă mai poate fi miza jucată la ruleta a cărei jocuri nu sunt niciodată făcute definitiv, uneori chiar și cu prețul capului iar alteori plătind doar cu caracterul, mai bine zis cu absența acestuia, pe fondul mereu schimbător sau mai bine zis al eternei schimbări la care suntem chemați şi după a cărei înfăptuire ne trezim că ne-am procopsit iarăși cu ceva ce trebuie schimbat?

Este bine cunoscut faptul că apariția suplimentului de față i se datorează într-o măsură covârșitoare criticului Andrei Moldovan, cel care pe lângă inițiativa proiectului, s-a zbătut pentru continuitatea și ținuta acestei apariții. În plus, a insistat ca după câteva apariții, „Răsunetul cultural” să intre sub egida Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor.

Iubirea mută munții, se zice. Nu avem cum să contestăm puterea sentimentului, confirmată atât de des în istoria omenirii. Când este vorba de poezie, însă, pe lângă paginile antologice ale marilor creatori, abuzurile cele mai stânjenitoare inundă. Firește, totdeauna a fost la fel, dar fenomenul ia amploare o dată cu perfecționarea mijloacelor de comunicare. Sunt tot mai mulți cei care, chinuiți de suferințele iubirii, cred că dacă oftează de câteva ori în versuri produc neapărat capodopere sau ajung să se vindece de dulcele venin al săgeților lui Amor.