Cultură

Câteodată amânăm prea mult, din variate motive, să scriem despre cărţile cunoscuţilor şi prietenilor noştri. Ştefan Mihuţ (n.1936 în Coldău) jurist de profesie, este un astrist dejean, prezent la toate acţiunile culturale ale Asociaţiei şi ale ţinutului someşean, dar şi membru al Societăţii Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud.. După 1990 a publicat mai multe cărţi la Editura „ Astra-Dej”: Candidaţi la fericire – teatru, 2008, Labirintul din amurg – memorii, 2012, şi Cioburi de oglindă din viaţa noastră – publicistică, Editura „Texte”, Dej,2008.

Manuscrisul se află în biblioteca A. Moldovan.

Impresionantă şi aproape inexplicabilă este relaţia omului cu limba care curge în el o dată cu laptele matern şi căreia i se închină precum lui Dumnezeu! Cândva am găsit în arhivele din Bistriţa o scrisoare a unor ţărani dintr-un sat ardelean, scrisă acum exact o sută de ani (1913), an marcat de calamităţi naturale şi lipsuri, prin care ei mulţumesc unui profesor din Blaj, care le-a trimis câteva numere dintr-o publicaţie românească. Nici dacă le-ar fi descărcat în curte un car de aur, cuvintele de mulţumire nu ar fi fost mai emoţionante!

Podul de piatră s-a dărâmat,
A venit apa şi l-a luat...

Prin parc,
Frunzele mă privesc tăcute, cu ochi verzi,
Scuturându-şi discret veşmântul de ploaie –
Păşesc rar şi încet, să nu le tulbur
Repetiţiile lor îndelungi;

Din pământ cresc muşuroaie de nelinişte,
De parcă cineva încearcă intrarea în lume,
Ca un păianjen se-ntind pe alei
Previziunile zilei de azi şi de mâine,
Aerul se clatină de căldura cuptoarelor -
E vară şi corabia e încărcată până la refuz;

A sărbători Ziua Limbii Române pe meleagurile covăsnene este ca și cum Dumnezeu ar fi coborât să ne recite un poem...

După „revuluţie” („revuluţia” din decembrie 1989, fireşte!), Cornel Cotuţiu a avut câteva „oportunităţi” (ca să zic aşa), de pe urma cărora ar fi putut face carieră, dar n-a fost să fie. Mai întâi, concitadinii lui l-au săltat în fruntea urbei natale. Dar n-a „şezut” prea mult (mai bine zis, aproape deloc) la masa bucatelor, căci s-a trezit (brusc şi buimac!) în Biroul Judeţean al CPUN Bistriţa-Năsăud. De unde, la scurt timp, a dispărut, ca o cometă, vorba ceea!

Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Bistriţa-Năsăud, Asociaţia Culturală „Perpetuum Artis”- Agrieşel, având ca parteneri Societatea de Concerte Bistriţa, cotidianele Mesagerul, Răsunetul şi Radio Someş, au organizat deschiderea unei expoziţii de pictură postperformativă, ACTIV ALTER NATIV, POSTPERFORMĂRI, în care au expus următorii artişti bistriţeni: Eugen Alupopanu, Victor Berinţan, Cristina Bodolan, Dani Condrea, Marlin Coroban, Alexandra Fazakaş, Medeea Vandici.

Când adulmeci cărţile de la o poştă, când le cauţi, le simţi pulsând cu o forţă ce te absoarbe, când iubeşti foşnetul paginilor, sunetul delicat al creionului ce lasă urme buclate pe hârtie albă, mirosul tiparului,... Când scrii necondiţionat, din instinct, de drag... Când scrii că aşa vrei. Atunci vei înţelege repede că aceşti fiori de emoţie, aceste valuri de entuziasm cresc treptat, pe măsură ce realizezi din ce în ce mai mult că tocmai acest scris experimental al tău te-a adus aici, în Tabăra „Tinere Condeie”de la Muncel.

Biruit-a gândul „stimatului profesor” Constantin Sănduţă, să scoată lumii la vedere o parte din „povestirile de demult şi mai de acum” despre oraşul care i-a legănat copilăria, i-a găzduit tinereţea şi maturitatea şi pe care îl poartă mereu în suflet.

Sub îndrumarea neobositului scriitor bârgăuan, domnul Niculae Vrăsmaş, au văzut lumina zilei, în 2013, volumele de scrieri Anuarul Bârgăuan – cuprinzând date din cultură, ştiinţă, arte şi literatură şi Un secol de viaţă (in honorem Albi Matei), ambele scoase la Editura Eikon Cluj.
Volumul Anuarul bârgăuan nr. 3, volum coordonat, îngrijit şi prefaţat de domnul Niculae Vrăsmaş reprezintă o continuare a volumelor anterioare 1 şi 2 „urmărind acumularea unor date documentare şi de cercetare privind cultura întregului areal din nord-estul transilvan”.