Cultură

Graţie doamnei Areta Moşu, preşedintele Astrei ieşene, îmi parvin două publicaţii de informaţie şi cultură pentru cititorii români din sudul Basarabiei şi din zona Odesa: „Sud – vest” şi „Dunărea”.

Proiectul "Combining Europe with a Cultural Rope: let us make a musical" (EU-ROPE) – „Unim Europa printr-un fir muzical”, este un parteneriat între 6 ţări europene: Germania, Spania, Turcia, Polonia, Portugalia şi România şi îşi propune comunicarea interculturală prin intermediul artelor(muzica, dans, teatru, arte vizuale).

Pe o sprânceană de deal de la marginea comunei Feldru, la circa 500 m de la şoseaua care leagă Năsăudul de oraşul-staţiune Sângeorz-Băi, se află casa-muzeu ,,George Nechiti’’. Este o locuinţă nouă, bine rânduită, cu vedere spre mirifica Vale a Someşului Mare. Aici familia Nechiti şi-a transformat casa într-o adevărată instituţie de suflet care închide în intimitate veacurile cu toate componentele sale existenţiale.

În revista clujeană Apostrof, nr. 8/august 2013, criticul şi profesorul universitar dr. Iulian Boldea poartă un dialog cu Alex Ştefănescu, critic şi istoric literar, autorul unei impresionante ţi importante Istorii a literaturii române contemporane. Alex Ştefănescu vorbeşte despre apariţia foarte devreme a interesului pentru literatură, despre cultul său pentru poezie, primele scrieri, despre profesia de critic litera derulată sub deviza „Hai să ne bucurăm împreună de frumuseţea literaturii!“.

Telcişorul văzut într-o zi de toamnă îţi rămâne bine întipărit in minte si în suflet, prin frumuseţile sale. Din ograda lui Vasile Burnari, vezi culmile alpine ca-n palmă iar strălucitul peisaj tomnatic din împrejurimi, atât pe soare cât şi cu ploaie, ţi se pare un colţ de rai mirific.

Limba-n care m-am născut,
Limba-n care mai visez,
Limba ca un Tatăl Nostru,
Limba Noastră, ca un Crez,
Limba ca o rugăciune,
limba dincolo de vremi,
limba – încă o minune,
limba-n care nu blestemi,
limba-n care poţi muri,
limba-n care poţi renaşte,
limba-n care, răstignit,
te re-ntorci în zi de Paşte.

Limba-n care poţi iubi,
Limba ca un alizeu,
Limba ca un colţ de cer,
Limba ca un Dumnezeu.

Limba noastră, cea română,
Duminică-n săptămână.

Cunosc de multă vreme proza măiereanului Icu Crăciun, stilul său scriitoricesc, încât recenta sa antologie „Pantofii”, apărută la generoasa editură „TipoMoldova”, în colecţia „Proză scurtă contemporană”, nu mă miră, dar, deopotrivă, mă bucură.
Volumul cuprinde 26 de texte – povestiri, nuvele -, care îi întăreşte profilul de distinct şi inconfundabil scriitor epic.

,,Este o datorie a noastră, a tuturor, să încercăm păstrarea tradiţiilor şi desigur a costumelor populare”.
(Elisabeta Luşcan)

Cu această sintagmă generoasă din titlu se exprima distinsa autoare despre o excelentă scriitoare din breaslă (recte Melania Cuc) dar atribuirea se poate transla pe merit deplin şi domniei sale. Există „cuvinte” şi există „vorbe”. Cele din urmă sunt goale, „palabras”, cuvânt serios la iberici, dar decăzut la noi în statutul de „palavre”, vorbe goale. Exisă o literatură a vorbelor, a artei dedicate sinelui, gloriei efemere şi o alta a cuvântului ziditor în semeni.

Spicuim din sumarul revistei „Vatra”, nr. 6-7/2013, recent apărut: „Vatra-dialog” cu Augustin Buzura şi Geta Dimisianu (intervievaţi de Iulian Boldea şi Sorin Preda); „In memoriam Alexandru Muşina”: Ion Mureşan, Romulus Bucur, Gellu Dorian, Traian Ştef, Viorel Mureşan, Constantin M. Popa, Emilian Galaicu-Păun, Al. Cistelecan, Cornel Ungureanu, Florin Iaru, Angela Marcovici, Liviu Ioan Stoiciu, Ovidiu Moceanu, Daniel Vighi, Caius Dobrescu, Dan-Silviu Boierescu, Vasile Spiridon şi Iulian Boldea