Cultură

2013 a adus calitatea de membru în Liga Scriitorilor Români pentru rebrişoreanul Leon Catarig.

Vineri, 19 iulie 20013, poezia a urcat la Tăşuleasa, într-un decor mirific din inima Munţilor Bârgăului, unde a continuat Festivalul Internaţional “Poezia e la Bistriţa”, ediţia a V-a, având gazdă Asociaţia Tăşuleasa Social, condusă de inimosul Alin Uşeriu Uhlmann, care a făcut o scurtă prezentare a grupului de voluntari, expunând vizitatorilor originalele realizări ale microstaţiunii sale, poeţii prezenţi având posibilitatea de a-şi alimenta bateriile literare în “Pădurea Pedagogică”.

Poveşti din lumea satului scoase din „Traista în pătrăţele” de către Veronica Oşorheian, la Editura Grinta. Poveştile, însoţite de ilustraţia grafică a Luciei Conţan, oglindesc atmosfera unei lumi care încet s-a retras în cărţi. „Uliţa lui Calistraş” descrie povestea clăcilor, atunci când gospodarii ridică case spre un mai bun trai. Printre aceştia şi Calistraş, omul cu un picior mai scurt, care mereu avea replica la el acasă: „Nu-i bai că io-s mai micuţ/ C-am durmit la oi desculţ/ Eu de lucru nu mă tem/ Şi la dragoste mă-ndemn”.

Din opera lui Ion Pop Reteganul au fost reeditate, de multe ori, Poveşti ardeleneşti, cea mai cunoscută scriere a sa, care-i şi conferă titlul de cel mai mare folclorist ardelean, cu o singură excepţie: în 1986 Vasile Netea editează pe lângă „poveşti ardeleneşti” şi o selecţie din „povestirile” lui Ion Pop Reteganul în vol. Poveşti ardeleneşti. Basme, legende, snoave, tradiţii şi povestiri, Editura Minerva, Bucureşti, 1986.

În vremea tinereţilor mele, de fiecare sărbătoare a anului, puneam de-o petrecere, obicei de suflet care se păstra de la străbuni, cu multe datini. Credinţa noastră era mai întâi să trecem pe la biserică, să ne rugăm şi pe urmă era jocul şi petrecerea. La o astfel de sărbătoare, pe la mijlocul verii, de Sfântul Ilie, bârgăuanii se duceau la mănăstirea din Piatra Fântânele. Dorul meu de fată tânără era să mă pregătesc din vreme pentru a mă duce şi la acest hram, după care rămâneam la jocul satului.

Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud prin Centrul Judeţean pentru Cultură, în colaborare cu Primăria şi Consiliul Local Rodna şi Asociaţia Culturală „Fanfara Rodna” au organizat Festivalul Fanfarelor, ajuns la ediţia a IV-a. După cum ne informează Emilia Ometiţă, şef Serviciu Cercetare la CJC, timp de două zile, în Rodna a răsunat muzica de fanfară, în prima zi la Căminul Cultural Rodna şi în a doua în Piaţa Agroalimentară.

Volumul de proze „Pe drumul dorului şi al destinului”, semnat de conjudeţeana noastră Dora Alina Romanescu, apărut la Editura Exponto din Constanţa, surprinde prin modul în care sunt conturate întâmplările, regăsind aici o mare parte din trăirile năsăudene ale scriitoarei. Deşi stabilită la Mangalia, Dora Alina Romanescu nu uită de meleagurile natale, dându-le viaţă prin cărţile pe care le scrie.