Cultură

Pe 29 iulie 2013 s-a împlinit un an de la centenarul naşterii lui N. Steinhard şi, cum în fiecare an la sfârşitul lui iulie gândul mă duce la prietenul pe care l-am iubit şi admirat, îi cinstesc şi anul acesta memoria printr-un articol. Întâmplarea face ca să fi cunoscut acum doi ani – din cărţi şi corespondenţe - pe un alt mare iubitor şi admirator al lui N. Steinhardt, Nicolae Băciuţ. Interesantă coincidenţă de nume. Ba mai mult, interesantă coincidenţă de vervă şi talent, de respect pentru literatură şi artă, de iubire pentru locurile natale.

În satul Gledin, județul Bistrița-Năsăud, la Centrul Cultural-Ortodox „Sfântul Pahomie”, se trăiește frumos. Am constatat și noi cei 80 de participanți la Tabăra de creație „Baladele verii”, ediția I, 24-28 iulie 2013, organizată de instituții culturale din două județe, Mureș și Bistrița-Năsăud, iar cu participați din mai multe județe, la cele două adăugându-se Covasna, Harghita și Brașov. Toți ne-am simțit minunat în satul ocrotit de Sfântul Pahomie, născut în anul 1674, în acest sat.

Când, de vreo două săptămâni, am primit o invitație să particip la o manifestare culturală la Gledin, am devenit puțin circumspect și chiar nedumerit. Sentimentele nu erau generate de tema invitaței, participarea la tabăra : „Balada verii”, nici de organizatori: Biblioteca Municipală „Petru Maior” Reghin, ASTRA Mureș, omul de cultură și poetul Nicolae Băciuț. Nedumerirea mea a apărut față de tot ce avea legătură cu locul de desfășurare a acestei tabere: Gledin. Nu auzisem în viața mea de acest loc, habar n-aveam unde-i aievea. Nu știam dacă e sat sau un cătun uitat de lume ...

S-a constituit Asociaţia Culturală a Moldovenilor şi Bucovinenilor din Bistriţa, "REGĂSIREA", care îşi propune realizarea de proiecte şi manifestări din sfera artelor - muzică, teatru, literatură, pictură, promovarea talentelor artistice, schimburi de experienţă pe teme educative, spectacole, organizarea de simpozioane cu invitaţi de dincolo şi de dincoace de Carpaţi, apariţia unei reviste - foaie pentru un întreg. Asociaţia va constitui un cadru de expresie a identităţii culturale. Fondatori: medic, Ecaterina Marica şi profesor, Elena Cîmpan.

În conformitate cu Legea nr. 99/1998, ziua de 29 iulie a fost proclamată Ziua Imnului Naţional. Considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului, Imnul Național, socotit de Nicolae Bălcescu “o adevărată Marsilieză românească”, are la origine poemul patriotic “Un răsunet”, scris de poetul Andrei Mureșanu, fiu al Bistriței.

La mai bine de cinci decenii de la debutul în presă, Melania Cuc are prospeţime, ritm, într-o desfăşurare literar-artistică de invidiat, dar şi de luat în seamă ca artă a locuirii poetice în lume. Ca model.
Cu disponibilităţi diverse, jurnalist (o viaţă), poet, prozator, pictor, Melania Cuc se întrece pe sine cu energii nebănuite, cu dorinţa de a nu da clipei răgaz să se risipească.
I-am admirat ingeniozitatea, disponibilitatea, angajamentul, devotamentul, solidaritatea, atât în teritoriul cultural, cât şi în cel al relaţiilor umane.

Proiectul cultural „Tradiţiile populare – o şansă la egalitate” finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, se află în cea de a treia lună de implementare, perioadă în care s-au derulat diferite activităţi ce au avut în prim plan atât tinerii cu dizabilităţi ai Centrului Şcolar pentru Educaţie Incluzivă nr.1 Bistriţa, beneficiarii direcţi ai proiectului, cât şi voluntarii dornici să-i susţină.

în perioada 18-21 septembrie 2013, la Bacău se va desfăşura Concursul internaţional de poezie şi eseu Toamna Bacoviană - 132 de ani, Ediţia a-III-a.
La concurs pot participa tineri din România şi diaspora, care nu au debutat editorial şi nu au împlinit 35 de ani, doar cu minimum 5 şi maximum 10 poezii, şi/sau cu un eseu de maxim 10 pagini, cu referire la viaţa şi opera poetului George Bacovia, lucrări nepublicate şi nepremiate la alte concursuri literare, redactate cu diacritice, font Times New Roman, 12, la un rând, listate în 3 exemplare.

Prietene, tu nu te-alini,
Amândoi suntem vecini,
Cine-i mai întâi? știi bine,
N-am fost roiuri de albine

Venite din alte spații,
Aici mi-am avut Carpații,
Răzimat de ei, Ardealul
Și de Doina lui cavalul.

Te-am primit la mine-n casă,
Ți-am dat pâinea de pe masă
Când erai flămând pe drum
Și de ce mă înjuri acum?

Ce târziu nu îți dă pace?
Harta lumii nu-ți mai place,
Zi de zi din visul tău
Te trezesc păreri de rău...