Interviu

Rep : Domnule primar, sunt douăzeci de ani şi încă unul de când vă ocupaţi de bunele rânduieli ale comunei Parva, o localitate încărcată de tradiţie şi istorie. Timpul a trecut atât de repede încât, unii, abia ne mai aducem aminte de cele petrecute în decembrie 1989. Pentru Dumneavoastră, ziua de 27 decembrie are nu numai o semnificaţie reiligioasă, ci şi una de suflet. Atunci v-aţi bucurat de o mare împlinire în viaţă, aţi fost ales primar al comunei şi oamenii de aici şi-au pus toată încrederea că împreună veţi dobândi multe lucruri de folos.

D-le Al. C. Miloş sunteţi o personalitate scriitoricească recunoscută în ţară şi chiar în străinătate. Aţi terminat de curând a 23 – a carte, o carte istorii, astronomii şi filosofii galactice „ Biblia Reptiliană” şi aţi predat-o spre editare Editurii „ ORFEU” din Bucureşti. Ce tematică are ea, ca un preambul pentru cititorii cotidianului nostru ?!

Am avut în zilele trecute plăcerea de a întâlni şi de a purta o conversaţie prietenească cu fermecătoarea interpretă de muzică populară Marioara Sigartău. Mărturisesc sincer că am fost marcat de spontaneitatea şi sinceritatea cu care mi-a răspuns într-un interviu neconvenţional la câteva întrebări pe care i le-am adresat. Încerc să reproduc răspunsurile pentru mulţi dintre cititorii noştri care o cunosc, o admiră, îi iubesc cântecele şi care au fost şi sunt fascinaţi de prezenţa sa scenică şi de valoarea ridicată a interpretării cântecelor populare.

Născută pe 12 aprilie 1961, loc. Hălăuceşti, jud. Iaşi. Promotor literar pe situ-rile www.poezii.biz, www.europeea.com, www.visul.florema.ro, www.versuri.com; Atheneum; Reţeaua Literară; Timpul; Caiete Silvane.

- Ne obişnuiserăm ca manifestările literar-artistice prilejuite de aniversarea lui Liviu Rebreanu să vă aibă în centrul programului ca organizator şi moderator al sesiunii de comunicări. Din surse demne de crezare aflăm că, deliberat, aţi renunţat la colaborarea cu bistriţenii.

1. Ce credeţi că ar trebui să ştie cititorii despre dumneavoastră?
Că nu mi-a plăcut niciodată să pozez în scriitor cu orice preţ. Unii dintre bunii noştri profesori ne-au inoculat ideea că a fi scriitor este lucru mare. Gândul acesta, respectând proporţiile, mă duce la gestul lui Arghezi de a-şi întitula creaţiile , nu ”Opere” , ci pur şi simplu ” Scrieri”, părându-i-se că noţiunea de ”opera” ar fi prea pretenţioasă, ar fi chiar un semn de trufie, de infatuare a celui ce şi-o arogă. ( A se vedea prefaţa la vol. întâi de ”Scrieri”, 1962).

O cunosc foarte bine pe Carmen Moldovan. Am fost colegi de muncă în urmă cu un sfert de secol la I.P.E., actualmente Iproeb Bistriţa. Este un om ambiţios, plin de energie, luptătoare şi perseverentă în tot ceea ce face, sinceră şi corectă cu cei din jur, s-a făcut cunoscută, în primul rând, în municipiu nostru prin vocea ei la Revoluţia din 1989, atunci când lupta pentru o democraţie corectă şi nu un drum cu spini.
Pe parcurs, am ajuns să fim colegi de breaslă în media bistriţeană, ea fiind un profesionist desăvârşit.
Rep.: Cum te-ai hotărât să scrii poezii?

Rep: - Ştim cu toţii că prin eforturi proprii v-aţi consolidat imaginea unuia dintre cei mai tenace şi răzbătători primari din cuprinsul judeţului nostru. Explicaţi-ne, pe scurt, în ce constă „secretul” autorităţii de care vă bucuraţi în lungul celor două mandate.

Rep.: - Domnule profesor Nicolae Gălăţean, după 41 ani de activitate în slujba culturii, am înţeles că doriţi să vă retrageţi. Am dori, pentru cititorii noştri, cu acordul dumneavoastră, să facem un remember al acestor ani.

- Ce este educaţia literară?
- O definiţie standard ar suna cam aşa :”Educaţia literară este o constantă de-a lungul întregii pregătiri a viitorului orator care nu îl va părăsi toată viaţa”. Părerea mea este că educaţia literară reprezintă o dorinţă, o sete de a şti, a cunoaşte cât mai mult şi a-ţi înmulţi talanţii atunci când ai talent, când Bunul Dumnezeu te-a înzestrat cu dragoste de frumos, de expunere a minunatelor trăiri, sentimente ascunse, simţiri necontrolate şi o scormonire a ceva... pentru a găsi întotdeauna... mai mult, spre a ajunge la... „desăvârşire”.