Interviu

-Cartea recent apărută la editura Casa Cărţii de Ştiinţă din Cluj-Napoca este o primă carte de filosofie sau are şi urmele lirice ale cosmopoetului ?
- Precizez, de la început- cred în Dumnezeu şi Iisus- cosmonauţi extratereştri, dar nu cred în religii, dogme, superstiţii, secte!

Iată întrebările la care scriitorii sunt invitaţi să răspundă:

Mardare Gheorghe are acum 85 ani. La vârsta de 64 ani s-a aflat în linia întâi a Revoluţiei, la Bucureşti, luptând alături de tineri, pentru care o admiraţie deosebită, pentru înlăturarea regimului ceauşist. Deoarece simte că traiul zilei de mâine îi este ameninţat, domnia sa ne-a vizitat la redacţie, rugându-ne să transmitem mesajul său către conducerea ţării.

O unitate etalon în pregătirea şoferilor amatori şi profesionişti, devenind buni conducători în traficul rutier, este S.C. MIREBON SRL, situată în Bistriţa, str. General Grigore Bălan, nr. 56, una din primele şcoli private din judeţ şi frecventată de foarte mulţi candidaţi, care au devenit participanţi la trafic, în ipostaza de amatori sau profesionişti.
Managerul societăţii, DUMITRU BONEU, a avut amabilitatea să ne răspundă la câteva întrebări referitoare la societatea pe care o conduce.

Cântec de-nceputuri, glas adevărat, bunătate, omenie, valoare, o lecţie de cultură pentru toţi cei care nu mai ştiu ce înseamnă rădăcina străbună. Lenuţa Purja, a învăţat de la lelea Teodora Purja-rapsod popular al Văii Ţibleşului, doina din grumaz: „Am noroc că ştiu cânta,/ Că-mi astâmpăr inima,/ Horile-s de stâmparare/ La omu’ cu supărare”. Cu horile Lenuţa a obţinut peste 100 de premii în ţară şi a înfiinţat Ansamblul Românaşul pe lângă Ambasada din Madrid.

1. Ce credeţi că ar trebui să ştie cititorii despre dumneavoastră?
Că sunt originară din Târgu Mureş, absolventa Facultăţii de psihologie, UBB, Cluj, domiciliată în Bistriţa, jud. Bistriţa-Năsăud, funcţionează ca psiholog şcolar, ocupând în mai multe rânduri funcţii de conducere, ca director de şcoli, inspector şcolar de specialitate.
Că am publicat nuvele, schiţe, poezii, eseuri în reviste literare judeţene, naţionale şi internaţionale. Participă atât în presa scrisă, cât şi în presa electronică.

Tânărul tenor bistriţean, Ştefan Pop, care a cucerit Scala din Milano, câştigând marele premiu al competiţiei „Operalia”, cel mai prestigios concurs de operă din lume pentru tinere talente a acordat un interviu pentru site-ul Primăriei Bistriţa:
-Ne-am bucurat mult când am auzit că aţi câştigat acest prestigios concurs, cu atât mai mult cu cât aţi urmat cursurile şcolii de muzică din Bistriţa. Cum v-aţi simţit pe scena Scalei din Milano?

- Turneul Doiniţei în Vâlcea a fost un success.
-Da, cu noua ...generaţie ca sa zic aşa am fost invitaţi la Rm Vâlcea la aniversarea Cercului militar de acolo. Se împlinesc zilele acestea 85 de ani de la înfiinţarea Cercului Militar din oraş.
-Am înţeles ca aţi fost mulţi artişti...
-Ca de obicei şeful Cercului Militar, col. (rez) Florentin Archiudean, un adevărat om de cultură, vrea să-i împace pe toţi. Am fost 45 de artişti- 18 tineri dansatori şi ceilalţi cântăreţii din grupul Doiniţa coordonat de doamna Cornelia Ardelean.
-Ce v-a placut mai mult ?

-Domnule prof. Nicolae Gălăţean, în primul rând vă felicităm pentru planul managerial cu care aţi câştigat încrederea celor care v-au dat girul de a continua proiectele măreţe pe care le aveţi în domeniul Culturii. Pentru cititori v-am ruga să faceţi o succintă analiză socioculturală a mediului în care îşi desfăşoară activitatea Centrul Judeţean pentru Cultură şi propuneri privind evoluţia acesteia în sistemul instituţional existent.

Pe un splendid platou verde, nu departe de Livezile, numit de localnici Poiana Corbului, a avut loc măsuratul sau sâmbra oilor din această zonă. Platoul este de fapt un loc de păşunat, cu deschideri largi la orizont, înconjurat în depărtări de dealuri sâlhui, iar spre răsărit, se văd creste vălurite ale Munţilor Bârgăului, cu vârful lor cel mai înalt, Heniul. Un peisaj rustic prin excelenţă, cum de mult timp n-am mai văzut, presărat cu ţarcuri pentru oi, cu câini ciobăneşti maiestoşi, cu cai arătoşi ce pasc liberi undeva mai departe, care-mi amintesc de lumea de basm a copilăriei.