In Memoriam

Se împlineşte un an de când prof. Nicolae Gălăţean, întemeietorul Centrului Judeţean pentru Cultură, colaborator apropiat al cotidianului Răsunetul, a trecut în veşnicie ! Azi, doamna Mia Gălăţean cu familia şi cei apropiaţi au participat la Slujba de pomenire, lala Cimitirul Evanghelic ( Domus) unde îşi va duce somnul de veci prof. Nicolae Gălăţean.

Pe un triptic monument din Cimitirul Parohiei din Mintiu se află înscrisurile în fața cărora trebuie să te descoperi, să‑ți aduni gândurile întru venerarea celor pe care‑i ai în față scrijeliți pe cruce: „Ilie Petrean înv. (1868‑1940), Irina Petrean (1874‑1949); Dr. Emil Petrean fiu (1906‑1945), ucis mișelește la Cluj când se înapoia de pe front”. A trece nepăsător prin dreptul unei asemenea inscripții este sinonim cu indolența, cu nepăsarea față de înaintași.

Se împlinesc doi ani de când un suflet blând - Mihaela Schreiner, Mea cum o știau toți apropiații - a trecut poarta veșniciei. A lăsat un gol imens în sufletele tuturor celor care au cunoscut-o, însă îi păstrăm privirea veselă, vorba blândă în inima noastră. MEA a fost un OM frumos, optimist, talentat, un bun prieten şi coleg, o mamă extraordinară.
***

Profesor, cărturar, întemeietorul muzeului Cuibul visurilor din comuna Maieru.
            Trăind în stil cărturăresc, ca profesor ca profesor de limba și literatura română, nobilă profesie, a ars mereu pentru ucenicii săi aidoma unei lumini în bezna acestei lumi ingrate.

Colega și prietena mea Varvara Negrușeri (Hogiu) a văzut lumina zilei în data de 14 august 1932, în frumoasa comună Maieru de pe Valea Someșului Mare, comună vestită pentru promovarea tradițiilor românești și a portului popular. A slujit cu credință învățământul, timp de 38 de ani, la Năsăud, unde a fost timp de trei ani și inspector general, la Dumitra 7 ani, revenind din nou la Năsăud, iar mai apoi, vreme de peste 20 de ani, la Școala Generală nr. 1 Bistrița, de unde s-a și pensionat.

† Cu nemăsurată şi adâncă durere în suflete, aducem la cunoştinţa celor care au cunoscut-o, că la data de 8 mai 2023, se împlineşte un an de la trecerea în eternitate a scumpei şi iubitei noastre mame şi bunică, ROZALIA BRENDEA, la vârsta de 82 ani, învăţător, profesor şi inspector şcolar, având peste 30 de ani de activitate în domeniu, un caracter cu totul deosebit, dedicată meseriei în care s-a consacrat.

Dumnezeu să o odihnească în pace şi nouă să ne dea liniştea sufletească cuvenită.

Te iubim cu drag şi dor. Nu te vom uita niciodată

După şapte ani de la plecarea lui în cer, imaginea de neuitat a preotului Vasile Drăgan care a slujit în lăcaşul sfânt din localitatea Ocniţa, va apărea în subconştientul fiecărui ocnean care în această duminică, de 30 aprilie 2023, va lua parte la slujba de pomenire în biserică. Un om atât de mult iubit de satul în care el a slujit Divinităţii cobora în fiecare duminică şi în fiecare zi de sarbătoare ˈuliţaˈ de la casa parohială la biserica pentru a ţine slujba mult aşteptată.

 Floarea Trif  (20.04.1917 - 03.11.2006) a fost soră cu Raveca  Oarcăsu, mama criticului literar, poetului și eseistului Ion Oarcăsu, născut la 22 iunie 1925, în Josenii Bârgăului, decedat la Cluj-Napoca, la 09.03.2000, în aceeași zi cu verișorul său,  părintele iconom stavrofor Eugen Trif ( 05.08.1942 – 09.03.2000), vrednic și merituos succesor al părintelui protopop iconom stavrofor Pop Augustin ( 26.11.1901 – 10/11.10.1944   - 08.03.1985) de la Mijloceni,  campionul sacrificiilor pe altarul bisericii noastre naţionale  şi al  neamului românesc

Născut la Prundu Bârgăului în 4 noiembrie 1931 și decedat la 17 aprilie 1988 la Sîngeorz Băi, Teo Vrăsmaş a fost un desăvârşit profesor, director de şcoală la Tiha Bârgăului şi Matei, director de cămin cultural, în comunele Tiha Bârgăului şi Parva, desfăşurând o bogată activitate cultural artistică în multe localităţi ale judeţului, cu deosebire în Valea Bârgăului şi a Someşului, la Sângeorz Băi.

Debutul primăverii ne reamintește de fiecare dată de activitatea prodigioasă a buchetului valoros și important de specialiști ai ” Şcolii Bistriţene de Pomicultură “, care prin truda și iscusința lor au făcut ca pomicultura să devină o ramură economică reprezentativă a meleagurilor bistrițene și a țării.