In Memoriam
Coborâtoare de la poalele Munților Rodnei, din apropierea frumosului bazin turistic Valea Blaznei, Floarea provine din familia Acu, alături de cele cinci surori, crescute în spiritul muncii, a bunului simț și a credinței străbune. Se mândrea cu numele de Acu, a cărui origine era din satul Mureșenilor, Rebrișoara și glumea cu Dumitru Acu, președintele Asociațiunii, că au duble legături - de rudenie și de slăvire a culturii prin ASTRA.
Un telefon scurt de la prietenul meu, Mihai Groza:
- A murit doamna Pleș.
Familia Palagia și Ioan Pui, din localitatea Maieru, a avut trei băieți: Iacob, Alexandru, (actualmente inginer pensionar) și Constantin (colonel în rezervă), fiecare, având astăzi familia sa.
Zece, respectiv patru ani, de la chemarea la Domnul la 23.06.2014 respectiv la 24.06.2020 a finilor noștri colonel (rtr) Iacob Ternăvan și prof. Emilia Ternăvan (născută Bechiș), ambii oameni altruiști, care și-au dedicat viața semenilor și binelui comun.
Am fost cinci, Vasile, Alexandru, Angela, Marcela și eu, Flavia, toți foști colegi de liceu. Am comemorat patru ani și, respectiv, unsprezece ani de la trecerea în neființă a Danei Bonca, originară din Beclean și a soțului ei, Valeriu Bonca. Ei sunt cei care, acum șaisprezece ani au pus bazele Fundației „Henri Coandă’’, cu sediul în Oradea. Astăzi, această fundație deține o rețea de patruzeci și două de școli postliceale, liceale și profesionale, alături de o serie de cursuri de perfecționare în aproape toate județele țării.
Opt iunie e ziua de naștere a lui Gicu Serețan (08.06.1937 – 23.03.2020), fost maistru la Secția de industrializare a lemnului de la Susenii Bârgăului, ființă de un altruism excepțional, un bârgăoan cum altul nu-i, frate și părinte la puterea a treia pentru că a crescut, îngrijit și educat nu numai pe cei trei copii a lui ( Mariana Vlad, actualmente farmacistă, Geta Borodi, lucrător în alimentația publică și Gelu, diasporean vrednic UE – n.n.), dar și pe frații lui minori orfani de ambii părinți, cel mai mic de doar 7 ani și jumătate, iar datorită împrejurărilor împreună cu soția Maria Sere
«Am să vă țin o lecție și de dans, toată noaptea. Partenera mea de dans va fi nu altcineva decat iubirea mea, soția mea!», a spus Maestrul, poreclit de elevii lui și Pitagora, înaintea unui banchet.
Alura dansului lui Pitagora !
În Teaca mea, unde-am învățat,
Un loc adânc a rămas, îndurerat,
Profu’ drag, ce-nvăța mereu cu har,
Acum e stea, lumina dintr-un far!
Matematica plânge, e tristă în dor,
Pe o catedră praf s-așterne, ușor,
Cu voce blândă și privire senină,
Este unul dintre acei oameni care a reuşit să-şi vadă împlinit visul pentru care a luptat o viaţă întreagă, lăsând în urma lui un model de cinste și demnitate umană. S-a născut la 17 iunie 1913 în comuna Nepos, judeţul Bistriţa-Năsăud, unde și-a făcut clasele primare, apoi Liceul din Năsăud, după care a urmat Facultatea de Drept din București, îmbrățișând profesia de avocat . Crescut şi educat în spiritul dreptăţii și al omeniei, Ioan Lup a devenit o personalitate marcantă în arealul bucureştean. Viaţa însă, nu i-a oferit numai satisfacţii, ci şi suferinţe.
Iscusitul sculptor era un om foarte credincios, de aceea înmormântarea lui a avut loc în ziua de Cuvioasa Sf. Maria Egipteanca, care i-a binecuvântat cei 85 de ani.
Flori, lacrimi și regrete au fost aduse, timp de trei zile, de către membrii familiei, locuitorii comunității din Mijloceni, cei de pe Valea Bârgăului, prieteni și cunoscuți din județ.
Actualitate