Opinii
Bistriţa, ca şi cetate de cultură „Burg-Kultur” în lumea estului european, a sărbătorit, vineri şi sâmbătă curent, 40 de ani de la înfiinţarea Casei de Cultură a Sindicatelor care, de-a lungul anilor a pregătit şi susţinut nenumărate forme de cultură: folclor, etno-coregrafie, cenacluri literare şi psihologice, lansări de cărţi, expoziţii de artă vizuală, spectacole de teatru şi muzică uşoară, cursuri de pregătire universitare sau emisiuni de radio şi televiziune, iar enumerarea nu se încheie aici… monumentul de arhitectură a secolului 19, el însuşi o bijuterie a barocului clasic, adică loc
Pe Tănase Rodilă l-am adus la „Prestarea” Beclean ca şef contabil, neavând pe altcineva, acest lucru cu ceva vreme înainte de Revoluţia din ’89
În aceşti zori în care scriu, timpul e realmente infuzat de atmosfera de dimineaţă de la Floreşti, când dragii noştri bătrâni se scoală cu noaptea-n cap, îşi spală faţa, îşi spun rugăciunile şi, în rânduială, îşi încep munca. Dar azi nu e doar vreme de lucru. Azi, 17 decembrie, la Floreşti e sărbătoare - ziua de naştere a bunului diac Toader Mureşan. Îmi amintesc surâsul său cu care îşi întâmpina nepoţii, grija şi bucuria copiilor, şi-mi e de ajuns să înţeleg că prin iubire nimeni nu moare niciodată.
Mă scuz că mă adresez dv. pe această cale, necunoscându-vă nici numele, nici adresa din Germania.
Scrieţi mereu la ziarul „Răsunetul” din Bistriţa şi eu vă citesc, fiind o devotată colaboratoare a acestui cotidian.
În nr. din 15 dec. 09, aţi publicat articolul „Stat şi şatră”. Dv. faceţi parte dintre acei jurnalişti români care uită că libertatea cuvântului trebuie să respecte etica jurnalistică! Nu voi analiza părerile dv. politice, ci mă voi referi doar la câteva aspecte:
În urma invitaţiei făcute încă din vară, la mine în foişor, la o cafea, de către scriitorul sportiv Dumitru Popiţan, invitaţie reînnoită la 1 Decembrie, la Năsăud, am participat cu soţia şi omul de aleasă cultură năsăudean, Valer Petrehuş, la o adevărată sărbătoare a cărţii de la Bistriţa, din 11 decembrie 2009.
Aici, s-a lansat o carte ca un şpalier estetic, cu mesaje ample asupra succeselor înregistrate de dascălii de sport.
Deşteaptă-te române este marele îndemn al Imnului nostru naţional, conceput întru pururi de Andrei Mureşanu, mândrul nostru bistriţean… este un teribil alter ego din „Allez enfants de la patrie” - Veniţi copii ai patriei din Marseileza lui Rouge de Lisle, Imnul Franţei întru „Egalite - Fraternite - Liberte”,… dacă pentru mândria latină de pe Sena aceste nume sunt înscrise în Pantheonul nemuritorilor din post-generaţiile galice, sufletul lui A.
Extraterestrul deghizat cu barbă, lipită, spre a arăta a moş bătrân, vorba vine, căci pe planetele şi stele lui, nu se îmbătrâneşte, începu să-mi povestească…
Uite cum e povestea noastră şi a voastră, al oamenilor de pe Planeta Albastră, sosiţi cu rachetele, sănii cu reni zburătoare din Sirius! Căci, orice mit, legendă, basm are un mesaj de descifrat!
Voi, terrienii cosmico-psihologic vorbind, sunteţi mereu nişte mari copii! De la naştere până la înviere!
Cotidianul francez “La Croix” (Crucea) publică la sfârşitul lunii octombrie un articol pe marginea întrunirii a şaisprezece conducători de mănăstiri şi abaţii din Franţa, având ca subiect: ”Internetul şi viaţa de zi cu zi a mănăstirilor”.Mai mult s-a dorit a se face o trecere în revistă a situaţiei, a cazuisticii înregistrate, decât a lua hotărâri corespunzătoare noii sfidări la adresa vieţii monahale. O soră stareţă comunica situaţia unor novice care s-au revoltat împotriva ideii de a li se interzice accesul la internet, în caz contrar ele declarând că renunţă la viaţa monahală.
Prezenţa lui în casa fiecărui creştin pe tot parcursul sărbătorilor de iarnă, a devenit un adevărat cult pentru multe popoare din lume. Prin verdele său permanent, el reprezintă viaţa, este metafora tinereţii perene şi simbolul naşterii, al morţii şi fertilităţii.
Folosit în diferite împrejurări, el dă sfinţenie locului, îi dă măreţie şi splendoare, este simbolul bunului augur. Dovada o constituie bogăţia fantastică în mituri şi legende , obiceiuri şi tradiţii legate de nobleţea lui..
Actualitate