Opinii

Am trecut din nou, zilele acestea, pe la centrul de comună, recte pe la Primărie, pentru a achita nişte taxe pentru o persoană foarte apropiată şi am revăzut, cu oarece emoţie, locul unde am activat ca profesor vreme de două decenii. Localitatea, gospodărită de Primărie (vrednicul Viorel Chirlejan) şi de oamenii locului, mi s-a părut mai bine îngrijită decât în anii de demult, ceea ce e firesc oarecum. Casele-s frumoase, parcă zugrăvite mai ieri, dar oamenii-s atât de rari, încât ai crede că au plecat undeva departe, la muncă sau la război. Doar elevii ies de la şcoală în cârduri.

E zi sau e noapte, în orele de program şi fără program, firma „Geiger-Boegl”, într-un efort excepţional, a ajuns cu lucrările la DN 17 la limita finalizării. Patru straturi de asfalt (utlimul, cel de uzură fiind turnat în în lunile din urmă), lucrări de artă (şanţuri, podeţe, ziduri de susţinere etc.), indicatoare şi balize de semnalzare, marcaje de nivele uropean fac din această rută o adevărată Cale a Soarelui. Cu două benzi largi, excepţional marcate, cu refugii pentru intersecţiile de ieşire, benzi pentru atelaje şi biciclişti….totul pare sărbătoresc.

Comunicăm astăzi despre o altă carte a scriitorului Serghei Nikolaevici Lazarev, din seria DIAGNOSTICAREA KARMEI, intitulată: ÎNDRUMAR DE SUPRAVIEŢUIRE.
Autorul spune: „Dorinţa de a face ceva să devină veşnic ne conduce imediat la înţepenirea formelor. Numai Iubirea poate fi veşnică întrucât ea nu are formă, ea se găseşte în afara limitelor spaţiului, timpului şi a materiei. Trebuie să amintim de relativitatea concepţiilor noastre despre lume.”

Partea memorii celulare care nu este codificat la nivelul molecular a ADN-ului (vezi: Puterea gândului 19) se poate explică prin faptul că materie însuşi aminteşte - şi reflectează informaţii. Penru a înţelege mecanismul, trebuie să începem pe nivelul materiei in statu nascendi: imaginam un particul (cum îl descrie ecuaţia lui Schroedinger ) că ansamblul undelor din diferite frecvenţe. Particulul, fiind singur, încă nu există in realitatea fizică nimanui, pentru că nimeni nu îl observă.

Dacă celelalte două câmpuri războinice prezentate - războiul prezidenţiabil şi războiul contestaţiilor sunt contingente ale temporalităţii strict evenimenţiale, respectiv bătălia electorală din acest început de decembrie din România, războiul supravieţuirii ca individ, ca şi comunitate şi ca popor sunt dincolo de temporalitate, contingent şi eveniment! Marile şi inevitabilele dificultăţi sunt în faţa noastră în lateralul nostru în drumul nostru! Ne-evitabile şi fără exagerare, ne-iertabile „Unforgetable and Unforgivatle”… nu exagerez, ne-iertabile şi ne-uitabile!...

Şapte judecători, atât cât a avut completul de judecată de la Strasbourg, între care şi un italian de origine poloneză (Vladimir Zagrebelski) au dat câştig de cauză unei finlandeze stabilite în Toscana, pornită în acţiune juridică împotriva statului italian. Căsătorită cu un medic din Toscana, având doi copii la şcoala din Arezzo, Soile Tuulinki Lautsi a cerut tribunalelor italiene să scoată crucifixele din sălile de clasă.

Înfrângerea coaliţiei anti-Băsescu de tip „toţi o apă şi un han când e vorba de… ciolan”, a produs o profundă consternare în strategii propagandişti ai PSD-ului, care ţipă în gura mare „am fost furaţi, fraudă electorală ş.a.m.d.”… nici nu spun, nici nu gândesc că nu ar fi existat ceva turism electoral, ceva voturi multiple, numărători re-numerabile sau inadvertenţe între voturi şi tabele, dar cu atâţia observatori pe cap, analişti, televiziuni, presă, radiouri, Europe etc., cam greu cu frauda, cam greu cu şmecherii flagrante, cam greu cu labirinturi de hocus-pocus, chiar dacă pe ici pe acol

A fost prezent - prin intermediar - la marea sărbătoare a Zilei Naţionale a României, organizată de către Societatea cultural româno-americană ”Avram Iancu” (condusă de Gh. Chindriş) la parohia ortodoxă din Warren (Michigan - la nord de Detroit), unde preotul Ioan Mihuţ (originar din Hăşmaş, comuna Uriu) a ridicat o impresionantă biserică, cu hramul ”Pogorârea Sfântului Duh”. Alocuţiunea lui Cornel Cotuţiu a fost citită de ardeleanca americană, prof. Doina Popa.

Muzeul Judeţean Bistriţa-Năsăud a găzduit, în luna noiembrie 2009, Expoziţia de cărţi poştale ilustrate din colecţia liderului filateliştilor bistriţeni, Mircea Calu, un iscusit creator de imagine.
Vernisajul expoziţiei a stârnit o călătorie în timp, într-o seară agreabilă de toamnă târzie, de adevărată trăire chiar din impasurile copilăriei printr-un joc a înţelepciunii.

Abonează-te la Opinii