Religie

„Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm şi să ne veselim într-însa!”
Psalmul 117,24.
Noi, PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ din OROSFAIA, cu frăţească dragoste în Hristos, vă adresăm rugămintea de a fi alături de noi la slujba de sfinţire a bisericii noastre cu hramul „SFINŢII ARHANGHELI MIHAIL şi GAVRIL şi SFÂNTUL PROOROC ILIE” din Orosfaia, care va avea loc în data de 30 mai 2010.
Slujba de sfinţire a bisericii va fi oficiată de către P.S. dr. Irineu Pop Bistriţeanul, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.
Vă aşteptăm cu drag!

Creştinii sărbătoresc, duminică, Rusaliile. Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh peste Apostoli marchează şi naşterea Bisericii creştine.
Această zi de duminică mai este numită şi Duminica Cincizecimii, întrucât evenimentul descris de evanghelii a avut loc în cea de-a 50-a zi de la Înviere. Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, a coborât peste cei 12 Apostoli, care au putut vorbi în limbi străine. Astfel, au putut proprovădui învăţăturile lui Iisus la mii de oameni.

Acest mare între împäraţi, fericitul şi pururea pomenitul Constantin, a fost fiu al lui Constanţiu, care se numea Clor, şi al cinstitei Elena. Constanţiu a fost nepot de fiică lui Claudiu cel ce a împărăţit în Roma mai înainte de împărăţia lui Diocleţian şi a lui Carin.

Una din cle mai grave erori este aceea de a ne închipui că Supremul Creator al întregului Univers şi al Omului (creaţia sa iubită) ar putea fi cuprins de îînchipuirea omenească. Sălbaticul din junglă şi-L imagina şi el ca fiind mult mai mare, mult mai puternic, atotînţelept, infinit superior, stăpân al fulgerelor şi unor arme letale de neînvins. Atâta putea, neştiind de rachete, viteze superluminice, ori motoare ionice. Totemul lui avea caracteristici umanoide, oricum.

Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, Protopopiatul Năsăud vă invită cu frăţească dragoste la Mănăstirea Dobric, vineri, 21 mai, la hramul mănăstiri- Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Nicula Ţibleşului este locaşul de rugăciune unde soborul de maici conduse stareţa Veronica se roagă zi şi noapte pentru mântuirea sufletelor creştineşti.

De Ziua Eroilor Neamului, întreaga suflare din Spermezeu, în frunte cu primarul Sorin Hognogi, a fost prezentă în Parcul Central, unde a avut loc slujba de pomenire a celor căzuţi în Primul şi al Doilea Război Mondial, dar şi a celor răpuşi de lupta impotriva comunismului. Pentru a da culoare acestui eveniment, elevi ai claselor I-VIII de la Şcoala Generală Spermezeu, coordonaţi de învăţătoarea Irimeş Maria, au susţinut un recital de cântece patriotice tradiţionale, ajutaţi de grupul de violonişti Alegretto Beclean.

Din partea Protopopiatului Ortodox Bistriţa: Circumscripţia I: pr. Liviu Şugar, Biserica Sf. Trei Ierarhi, Bistriţa; avoc. Vasile Petra, ec. Viorel Tiniş; Circumscripţia II: pr. Ioan Irimieş, Parohia Lechinţa, Gavril Chiş, patron al SC Indcon, Porfirie Vasiluţ, medic. Din partea Protopopiatului Ortodox Năsăud: Circumscripţia Năsăud: pr. Vasile Sidor, Parohia Liviu Rebreanu, deputat Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, ing. Liviu Rusu, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud. Circumscripţia Beclean: pr. Doru Zimveliu, parohia I Beclean, avoc. Gavrilă Săsărman, avoc.

Părintele Aurelian Poptean împreună cu enoriaşii din Măgurele au adus laudă eroilor neamului din primul şi al doilea război mondial. De Înălţarea Domnului preotul a pomenit aproape 40 de nume trecute la cele veşnice pentru apărarea gliei străbune. Parastasul a avut loc în curtea bisericii din Mărişelu, după care a avut loc un spectacol cu cântece patriotice la monumentul din curtea şcolii, realizat de elevii coordonaţi de prof. Liliana Mureşan, director George Ignat. La monument a fost depusă şi o coroană din partea conducerii Primăriei, de către viceprimarul Iuliu Ognean.

Dumnezeu iartă neştiinţa, dar viclenia nu, iar omul cu gânduri viclene e acela care-şi dă cu toată voia tinereţea diavolilor, rămânând ca lui Dumnezeu să-i dea o bătrâneţe distrusă.
Fericitul Augustin învaţă că Pocăinţa adevărată se cuprinde în două mişcări opuse ale inimii: una de ură faţă de păcat şi alta de iubire faţă de Dumnezeu.

După două mii de ani de divizări, credeţi că mai este posibilă refacerea unităţii creştine astfel încât “toţi să fie una”, şi să avem “o turmă şi un păstor”? Octavele de rugăciune- cum s-au făcut la Bistriţa- şi mişcarea ecumenică în ansamblu sunt o cale spre a împlini acest deziderat? (3)