Religie

Duminică, 2 noiembrie a.c., Sala Polivalentă Bistriţa va găzdui Congresul special de o zi al Martorilor lui Iehova cu tema „Să veghem la serviciul primit, ca să-l împlinim cu se cuvine!”. Manifestarea urmează să debuteze la ora 9.40 printr-o sesiune informativă de dimineaţă, continuată cu botezul de la ora 11.35, iar intrarea eate liberă, neefectuându-se colectă. Conform purtătorilor de cuvânt Vetti Attila şi Pavel Petronel, „Martorii lui Iehova nu practică botezul spontan al celor prezenţi.

Duminică, 26 octombrie, în prezenţa PS Irineu Bistriţeanul, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, care a oficiat Sfânta Liturghie, a fost resfinţită Mănăstirea „Sfânta Treime”, ridicată la poale de Ţibleş, pe drumul care face legătura între satele Bichigiu şi Suplai, într-un decor mirific, pe buza unui lac montan.

Scriitorul Dumitru Munteanu reuşeşte să editeze, la „George Coşbuc”, prima carte la nivel de ţară despre istoricul credinţei penticostale dintr-un judeţ. Seria de două volume a „Istoriei credinţei penticostale în judeţul Bistriţa-Năsăud” debutează cu „Încercările”. Cartea este structurată în trei părţi – o scurtă istorie a credinţei creştine, marile schisme care au divizat creştinismul, reformele religioase.

După „unirea cu Hristos”, urmează un nou moment esenţial inclus în rânduiala Botezului – mărturisirea de credinţă. Catehumenul sau naşul, în cazul pruncilor, vor rosti „Simbolul Credinţei”. Acest „Simbol de credinţă” este Crezul niceo-constantinopolitan, adoptat la primul sobor ecumenic de la Niceea (325), completat la cel de-al doilea, la Constantinopol (381) şi folosit de atunci ca mărturisire a credinţei universale a Bisericii.

Sunt stareţul Mânăstirii Sf. Pantelimon din localitatea Siliştea Gumeşti, jud. Teleorman şi fac acest apel în vederea obţinerii unui ajutor financiar sau material.
Mânăstirea noastră este amplasată exact pe teritoriul unui fost regiment militar. Pe acest loc se află aproximativ 25 de clădiri care astăzi sunt ruine.
Efectivul mânăstirii este de circa 30 de suflete. În urmă cu 7 ani am săpat groapa pentru fundaţia bisericii, dar din lipsă de fonduri, aşa a rămas.

(unui elev adolescent)
Este bine să merg duminica în pădure după ciuperci?Dar să merg în piaţă sau să intru în magazin?La urma urmei,ce nu ar trebui să facem în această zi?Si încă ceva:aş dori să ştiu câte ceva despre acele păcate despre care se spune că sunt de moarte.

Duminică, 19 octombrie a.c., în prezenţa a mii de oameni veniţi din satele limitrofe, fiii satului din toată ţara şi din străinătate, au participat cu smerenie şi credinţă în Dumnezeu la acţiunea de resfinţire a bisericii din localitate care a împlinit un secol de existenţă – mireasă a Domnului, chezăşuitoarea credinţei. Slujba religioasă a fost susţinută de un sobor de 15 preoţi în frunte cu episcopul vicar Irineu Pop Bistriţeanul al Vadului, Feleacului şi Clujului şi protopop Alexandru Vidican.

Duminică, la Biserica Greco-Catolică de peste Podul Budacului, a părintelui protopop onorific Ioan Ţolca, va fi vizionat, după săvârşirea Sfintei Liturghii, filmul realizat de col. rez. Florentin Archiudean, pe baza fotografiilor lui Spân George Marian, despre aşezământul Sfântul Iosif din Odorheiul Secuiesc. Părintele, împreună cu credincioşii, doresc să-i viziteze pe cei 120 de copii aflaţi în grija a 10 măicuţe şi a superioarei casei, sora Emilia.

Un fapt dureros, care a afectat mult viata Bisericii noastre timp de doua veacuri si jumatate, l-a constituit dezbinarea bisericeasca din Ardeal petrecuta dupa anii 1698-1701. In aceasta lunga perioada de timp, s-a incercat in mai multe randuri sa se refaca vechea unitate de credinta. S-a cerut acest lucru in 1798, in Adunarea de la Blaj din 3-15 mai 1848 si dupa unirea din 1918. Dupa realizarea unitatii noastre statale, zeci de preoti si mii de credinciosi uniti au revenit la Biserica Ortodoxa.

Biserica Ortodoxă de pretutindeni o prăznuieşte în ziua de 14 octombrie pe Cuvioasa Parascheva, ale cărei sfinte moaşte se află de mai bine de 350 de ani pe pământ românesc, în catedrala Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi.
În fiecare an, ziua de prăznuire a sfintei aduce la Iaşi milioane de pelerini din toate colţurile ţării. Este o frumoasă dovadă că românii ştiu să-i cinstească pe sfinţi, ştiu să se împărtăşească de roadele sfinţeniei lor şi să-şi conformeze viaţa personală după modelul oferit de sfinţii lui Dumnezeu.