Cultură

Ediţia din acest an a Festivalului Internaţional de Folclor „Regele Brazilor”, ce se află, prin intermediul Inspectoratului Şcolar Judeţean, pe agenda manifestărilor importante ale Ministerului Educaţiei, se desfăşoară în perioada 14-17 august. Manifestările, realizate de Primăria şi Consiliul Local Prundu Bârgăului, Inspectoratul Şcolar Judeţean şi Centrul Judeţean pentru Cultură, vor aduce la Prundu Bârgăului oaspeţi din Bulgaria şi Republica Moldova, dar şi din România, ansambluri folclorice din Satu Mare, Botoşani, Călăraşi, Vatra Dornei.

Primăria şi Consiliul Local Telciu, alături de Centrul Judeţean pentru Cultură invită, în zilele de 15 şi 16 august, pe telcenii din toată ţara la întâlnirea fiilor satului. Manifestările debutează cu Cupa de fotbal, la care participă Gloria Bistriţa III, Eciro Forest Telciu, Budacu de Jos şi Dumitra. Concertele debutează în prima zi, de la ora 20, pe scena din centrul comunei, cu Bitză şi Viţa de Vie. Duminică, de la ora 13.00, este programat un amplu spectacol folcloric, la care participă fanfara ţărănească din Telciu, ansamblurile folclorice „Pană de păun” Telciu, „Hora” Tg.

Mâine, ansamblul folcloric „Cununa de pe Someş” ia drumul Italiei, într-un turneu de promovare a folclorului românesc. Orchestra profesionistă, condusă de Sorin Joldeş, alături de opt perechi de dansatori, vor prezenta, în coregrafia lui Teodor Puşcaş, cele mai frumoase dansuri din toate provinciile româneşti. Bistriţenii reprezintă ţara la un festival internaţional organizat de Federaţia de Folclor din Italia, în Sicilia, Mesina, unde vor evolua formaţii din opt ţări. Regia concertelor bistriţene este gândită de prof. dr.

Recent, la Topliţa, au avut loc două ample manifestări culturale: „Zilele municipiului Topliţa” şi cea de a XII-a ediţie a Zilelor „Miron Cristea”. „Zilele municipiului Topliţa”, organizate de Primăria şi Consiliul Local Municipal (primar ing. Stelu Platon), a cuprins în program şi un bogat şi variat spectacol de muzică populară în cadrul căruia au evoluat reputaţi solişti vocali din mai multe zone folclorice nord-ardelene, între care şi bistriţenii IOANA HANGAN şi MIRCEA SIMIONCA.

Cu o lună înainte a fost editat numărul pe septembrie al publicaţiei „Vatra veche”, editată de Asociaţia „Nicolae Băciuţ”. Pornind la drum sub semnul icoanelor româneşti, a credinţei în divinitate şi-n literatură, foaia ilustrată pentru familie prezintă, în editorialul „Ocheanul întors”, îndemnul lecturii de vacanţă al lui Nicolae Băciuţ, director al publicaţiei şi-n acelaşi timp director al Direcţiei pentru Cultură şi Culte Mureş. Tot domnia sa se află într-un memorabil dialog cu Lucian Vasiliu care ne declară că, pentru a supravieţui, a deschis „un atelier de potcovit inorogi”.

La Cluj-Napoca, prin intermediul Fundaţiei Culturale „Carpatica”, apare, de patru ani, revista de cultură urbană „Oraşul”, care promovează cele mai importante acte artistice ale capitalei culturale a Transilvaniei. Editorialul lui Ionel Vitoc vorbeşte despre însemnătatea cuvântului „acasă”, gândul mergând spre capitala culturală europeană a anului 2020, Cluj-Napoca. Mircea Popa ne spune cum este să fii sărac în ţară bogată, iar Diana Bunea Matei afirmă că nu suntem uniţi în promovarea valorilor. Interesant este documentul manifest despre proiectele Ordinului Arhitecţilor din România.

Virginia Brănescu zugrăveşte poeziile cuvânt cu cuvânt în culori pastelate precum sunt şi tablourile pe care le pictează cu atâta dragoste. Este suflet în fiecare vers, în fiecare dâră de peniţă pe pânză, în fiecare gest artistic al doamnei care trăieşte prin artă. Placheta de versuri „Clipa”, apărută la Editura Karuna, este a şaptea carte semnată de Virginia Brănescu, cea care afirmă: „Cuvintele mele/ Sunt gânduri/ La răscruce/ De vânturi/ Păzesc o cruce”. După cum afirmă în prefaţă prof.

Vineri va avea loc la Centrul Cultural Municipal "George Coşbuc” un recital al trupei "KA-TG", coordonată de Gabriela Molnar-chitaristă. Spectacolul are scop caritativ pentru sprijinirea internatului Colegiului Naţional "Andrei Mureşanu", spectatorii putând dona fiecare după posibilităţi într-o urnă.
Formaţia ne va încânta cu piese de Mate Peter, Szekeres Adrienn, Charlie, Zseda, United.

Scriitoarea Ioana Precup, cea care prezintă, prin intermediul cărţilor ei sufletul ţăranului român purtat pe palme, cu sensibilitate şi trăire, aduce în faţa cititorilor şi iubitorilor de tradiţii, prin intermediul Editurii Karuna, povestea artistei Mărioara Precup Stoica, la 50 de ani de activitate neîntreruptă pe scenele lumii. „Comoara privighetorii” aduce în prim-plan firul epic al vieţii îndrăgitei artiste din Leşu Ilvei, fiica privighetorii Maria Precup, cea apreciată de marele folclorist Dimitrie Gusti.

Năsăudeanca, despre care ne este întotdeauna drag să vorbim, s-a născut în acelaşi an cu Eminescu. Viaţa ei s-a încheiat ca un zbor frânt în cei mai frumoşi ani ai tinereţii sale. La cincizeci de zile de la moartea lui Eminescu, în noaptea de 3 spre 4 august 1889, la ora 23, s-a stins din viaţă cea care a fost numită,, Tu blond noroc al unui vis deşert,/Tu visul blond unui noroc ce nu e”.