Cultură

Numărul pe iunie al publicaţiei Agora Literară, editată de Liga Scriitorilor din România, a cărui preşedinte este Al. Florin Ţene, aduce, prin sumarul bogat, bucuria întâlnirii cu litera. Acest număr este ilustrat cu sculpturile lui Marian Sava. Despre metaforă ca ritm al gândirii poetice ne scrie Al. Florin Ţene, iar Elisabeta Iosif ne face să fim contemporani cu doamna Zoe. Marinela Lică Maşala se află în dialog cu poetul Aurel Sibiceanu, iar Nicuşor Constantinescu scrie despre volumul „Corabia cu amintiri” a lui Ion C. Ştefan.

Dacă unele publicaţii literare apar cu întârziere, revista „Vatra veche” iese deja în lume cu numărul pe august. Foaia ilustrată, având ca redactor şef pe Nicolae Băciuţ, ne prezintă, încă de pe prima pagină, o sculptură a artistului Sever Suciu, integrat în pagină cu poezia „Nod” semnată de Elena M. Câmpan. La rubrica „Ochean întors”, Nicolae Băciuţ vorbeşte despre Universitatea „Echinocţiu”. Revista propune şi un dialog cu Dumitru Irimia, susţinut de Valentin Marica. Cleopatra Lorinţiu descrie „Dulcea harababură”.

Una dintre cele mai cunoscute publicaţii culturale din România, Dor de dor, fondată de scriitorul Marin Toma, este grav afectată de criza prin care trece cultura. Deşi are un conţinut bogat în literatură, publicaţia nu este susţinută de mai marii culturii naţionale, numărul pe iunie ajungând la noi într-o variantă listată la imprimantă, cu o scrisoare deschisă din partea directorului Marin Toma, care îşi cere scuze pentru condiţiile de tipărire în regie proprie.

Tabăra naţională de literatură şi arte plastice Archeus, ce s-a derulat la Ocoliş - Baia Mare, a editat o revistă care surprinde cele mai inedite popasuri artistice în lumea celor prezenţi la întâlnirea cu frumosul. Într-o ţinută grafică de excepţie, ne întâlnim cu poezia şi fotografiile unor artişti importanţi ai României, cum ar fi Alexandru Vlad, Ion Mureşan, Ioan Groşan, George Vulturescu, Augustin Frăţilă, Lucian Perţa, Echim Vancea, Vasile Muste etc.

Astăzi, de la ora 18.00, la Centrul Cultural Municipal, Societatea Scriitorilor Bistriţeni ne invită la lansarea volumului „Cartea de joc”, a opta carte semnată de Elena M. Cîmpan, preşedinta SSB. Prin intermediul Editurii Eikon, scriitoarea, precum o floare albastră eminesciană, aduce un tril de pasăre pe aripa încărcată a literaturii. Ca într-o fotografie de album vedem, într-o oglindă perfect transparentă, gândurile scriitorului, jurnalistului, profesorului şi, dincolo de acestea, a omului Elena M.

Astăzi, la ora18.00 la Galeriile de artă Arcade, în paralel cu Galeriile de Artă Mureş, va fi vernisată dubla expoziţie a pictorului francez Maurice Boulogne. Evenimentul este organizat de UAP Bistriţa, UAP Mureş, cu sprijinul Centrului Judeţean pentru Cultură şi a Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud.

Poate fi considerat volumul doi al romanului “Dorna 16”, pentru că personajele principale, Ştefan Damian, Larisa Busuioc şi alţi locatari din imobilul din strada amintită se regăsesc, după douăzeci de ani.

Citim, uneori, o carte cât o frunză de uşoară, dar care se dovedeşte a fi valoroasă prin greutatea ei ca operă. Astfel este cartea-bijuterie: CLIPA, scrisă de Virginia Brănescu.

De câte ori în interviuri la tv ori radio, ori în ziare, sunt întrebat care este cel mai memorabil eveniment din viaţa mea, răspunsul meu, fără ezitare, este întotdeauna acelaşi: primul pas al omului pe lună. Şi asta nu numai ca cetăţean al cosmosului, ci şi ca Terrian!

Peste câteva zile se împlinesc 155 de ani de la naşterea „vânătorului de microbi” Victor Babeş, o personalitate a medicinii româneşti, un geniu al cercetării biologice şi medicale, descoperitorul a peste 50 de microbi.
Bănăţean la origine, din satul Hodoni, Victor Babeş a fost membru al Academiei Române, profesor universitar la Bucureşti şi organizatorul Institutului de Bacteriologie şi Patologie, pe care l-a condus până la finele vieţii, dovedindu-se un om cu clarviziune şi multilateritate cum rareori întâlneşti într-un singur om.