Cultură
Prin dicţionarul – antologie "Pasărea cu clonţ de rubin’’, apărut la Casa Cărţii de Ştiinţă din Cluj-Napoca, 2022, scriitorii Dumitru Cerna şi Aurel Podaru îşi asumă responsabilitatea unei călătorii pe urmele poeţilor români plecaţi prea devreme la cele veşnice. Cartea impresionează, atât prin volum cât şi prin conţinut, dar mai ales printr-un adevăr cutremurător: "Moartea are o paletă de manifestări sub cele mai tragice înfăţişări ale ei’’. Se moare, vorba cuiva, şi la Paris cum se moare la Bucureşti sau la Iaşi şi oriunde, dar nu din aceleaşi cauze.
Sângeorzanul Dr. Artemiu Publiu Alexi a scris și versuri. Lucru mai puțin cunoscut. Un asemenea exemplu îl prezentăm în rândurile ce urmează, publicate în „Federaţiunea”, Anul III, Pesta, 1870, nr. 126-458 (6 decembrie), p. 492.
Adio către Transilvania
Sosit-a ieri minutul, ce crunt mă vulnerează
Când, scumpă ţărişoară, te las…, te părăsesc;
Suspină-mi inimioara şi ochii-mi lăcrimează,
Căci de la pieptu-ţi dulce, ah! Iar mă despărţesc.
Mă duc, mă duc, Ardeal, de ţară-ncântătoare,
Se spune că în lumea de azi uităm foarte repede. După un deces se mai amintește vreo două, trei zile de cel dispărut iar apoi durerea, însingurarea, rămân doar ale familiei. Este și motivul pentru care m-am gândit să nu scriu imediat despre dispariția directorului Nicolae Gălățean. Poate că unii s-ar întreba, din fotoliile lor calde, dar cine a fost Nicolae Gălățean? Ei, bine, a fost un profesor care s-a dedicat trup și suflet culturii bistrițene, culturii românești. Pentru unii nu contează. Important este doar scaunul vremelnic ce-l ocupă și aroganța cu care ne privesc.
La un an de la apariția frumoasei și valoroasei reviste (iunie 2021-2022), publicație socio-culturală și de opinii, vinesă confirme că, localitatea Șanț, județul Bistrița-Năsăud, a fost, există și va exista ca leagăn și sursă de inspirație a culturii noastre populare- a culturii românești.
Motto: „Nu ştiu dacă mai e pe lume vreo ţară al cărei pitoresc să se oglindească aşa de limpede şi de puternic în opera unui artist; ceea ce pot spune e că Grigorescu, înfăţişând cum a înfăţişat, pe pânzele lui, podoabele şi sufletul patriei noastre, a făcut cu aceasta neamului nostru unul dintre acele preţioase daruri care iau loc între puterile active ale unei naţiuni” – Alexandru Vlahuţă despre Nicolae Grigorescu
La Biserica Ortodoxă ,,Sf. Arhangheli Mihail și Gavril" din Dej, preot paroh Iuliu Leach, în organizarea președintelui Despărțământului Astra Dej, ec. Radu Gavrilă, într-o ordine perfectă și o atmosferă sobră, încărcată de spiritualitate românească sfințitoare, pe lângă multe alte teme prevăzute în programul zilei, Despărțământul și-a comemorat astriștii dejeni decedați de-a lungul vremii.
Tânărul Eminescu a fost însuflețit de ideea națională încă din adolesență, căpătând convingerea unității și specificității spațiului românesc și a poporului român locuitor al acestor „țări”, care, în perioada tinereții sale, erau despărțite în chip arbitar de ocupații străine. A fost atras mai cu seamă de trecutul și prezentul a două din acestea, Bucovina natală, și Transilvania, pe aceasta din urmă socotind-o vatra nașterii poporului român, coloana carpatică primordială pentru celelalte „promontorii” ale Ardealului.
Joi, 23 iunie 2022, începând cu ora 12, a avut loc festivitatea de acordare a Premiilor Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor pentru anul 2021. Cele mai bune cărți au fost recompensate cu premiul „Cartea anului”, purtând numele unor mari personalități clujene. S-a acordat un „Premiu special” și un premiu pentru literatura minorităților.
Juriul acestei ediții: Gheorghe Glodeanu (președinte), Victor Cubleșan, Andrea H. Hedeș, Horea Poenar, Olimpiu Nușfelean, Balázs Imre József şi Karácsonyi Zsólt, membri.
În urma unei jurizări atente, au fost deciși premianții anului 2021:
Actualitate