Cultură

    
    „ Cămeșa”... forma aceasta populară a substantivului pentru mine are un puseu de alint. Doar pentru mine, ca ardelean ce sunt?

Furați de modernitatea năvalnică  a globalizării și digitalizării, cu șocurile și solicitările lor, oamenii tind să uite cadrele profunde ale vieții lor. Se asumă doar la ocazii că fiecare are un trup și o minte care-l leagă de comunități ce duc în urmă, în adâncimea istoriei. Cultura tradițională este prima trecută în muzeu. Iar la noi, dincolo de impresia stăruirii în rural, estomparea acesteia este mai pronunțată ca urmare a două carențe.

Pe la începutul celei de a treia decade a lunii lui cuptor din acest an, profesorul universitar Ion Cuceu, reprezentat de seamă al şcolii etnologice clujene, a păşit în rândul octogenarilor. Aparţine unei familii de ţărani din Giurtelecul Hododului, o aşezare pitorească şi prosperă, situată în extremitatea sudică a judeţului Satu Mare, pe pantele vestice ale Dealurilor Sălajului, nu departe de orăşelul Cehu Silvaniei. Asemenea multora dintre etnologii români, descendenţa lui reprezintă un titlu de nobleţe, pe care-l poartă cu demnitate, spre cinstirea înaintaşilor.

        Documentele de arhivă consemnează faptul că, dintre toate localităţile de pe Valea Someşului Mare, comuna Nepos a dat cel mai mare procent de intelectuali în perioada interbelică.  Răsfoind cartea lui Adrian Onofreiu şi Ana Maria Băndean, intitulată ,,Prefecţii judeţului Bistriţa-Năsăud (1919-1950 ; 1990-2014)’’, am aflat cu deplină satisfacţie că, în cuprinsul ei se află şi numele neposeanului Dionisie Login, prefect al judeţului nostru într-o perioadă de mari frământări politice după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.  Numirea lui în aceast

Dacă ajungi la Roma, fosta capitală a lumii romane în antichitate, întâlnești de mai multe ori chipul lui Decebal pe columna lui Traian, regele dacilor liberi, rege al uni ținut liber, care cuprindea Oltenia, Transilvania, Banat, Moldova, Maramureș.., rege care a înfruntat cea mai mare putere mondială din acele timpuri – Împeriul Roman, pentru a apăra libertatea ținutului dacic, ținut al stămoșilor noștri, care-l stăpâneau în deplină libertate.

Veșnic tânăr și ferice, fără gânduri, fără griji, cu surâsul înflorit chiar și în somn pe buze, a trăit o viață cred de basm, nenea Grigore Pletosu.
Rar, enorm de rar, să ivesc chiar în o generație, atari indivizi zămisliți, atât de indiferenți, satisfăcuți sau fericiți, în orice situație, pe care nu-i atinge nici o furtună, oricât de năprasnică sau nemiloasă ar fi, pe care nu-i poate abate din făgașul caracteristic, intrinsec, nici un val de noroc sau bucurie, oricât ar fi de neașteptate, de dimensiuni și importanțe, capitole extraordinare.

La plecarea din această lume a profesorului de istorie Ioan Sigmirean (3 februarie 2022), rămânea pe masa de lucru a distinsului și binecunoscutului profesor, istoric și cercetător, o valoroasă lucrare ce ar fi fost editată și publicată de autor dacă ar mai fi avut timp.

La Editura „Carmides” din Bistrița a apărut recent cartea-document semnată de istoricul IOAN SIGMIREAN, „un cunoscut cronicar al locurilor noastre,  promotor al unui curent intelectual coerent, articulat armonios și fericit pe structura  unei culturi academice de-o activitate științifică icontestabilă”, sunt cuvintele de început scrise de pr. scriitor Crin Trandafil Theodorescu, omul momentului ce îndeamnă cititorii de a se conecta cu Dumnezeul din noi.