Cultură
Nu era sărbătoare religioasă în care să nu fie pe masă, în hol, câte o prescură întreagă sau măcar câte un sfert sau o jumătate. Nu vă închipuiți ce e prescura! O pâine mare, ca un colac împletit, dreptunghiular, sau rotund, ca o căciulă. Dar, greșesc. Pentru că prescura nu e pâine. Așa a remarcat un preot când cineva i-a spus, invitat să mănânce din prescură, că nu mănâncă pâine: prescura nu e pâine.
Năsăudeanul Călin Emilian Cira, fiul vrednicului preot Georgică Cira de la Biserica „Doctori fără de arginți” de la Spitalul Năsăud, doctor în istorie și teologie, pune mereu pe hârtie doar ceea ce simte, adică trăirile lui de suflet prin diferite genuri literare: recenzii, interviuri, studii, portrete, descrieri, într-un cuvânt literatură memorialistică, cu mesaje biblice, ce vin din adâncul ființei sale.
Era un loc în oraș unde, pe lângă prăjituri, torturi, înghețată, rulade, budinci, covrigei, cozonaci, checuri și alte produse de patiserie, de farmecul și atractivitatea celor din confiseriile pariziene, pline de culoare, de ineditul aranjamentelor ca-n galeriile de artă, pe lângă cafea, cu cofeină și fără, cappuccino, latte-uri lungi, scurte, sucuri de tot felul, platouri dulci pentru ocazii la fel de dulci, dimineața, până în ora prânzului, se putea mânca o omletă sau ouă ochiuri, într-un mic dejun discret, două ouă, cu pâine prăjită, cu puțină brânză, și
Scriitorul Ioan Cioba ne-a obișnuit să vină în fața cititorior cu cărți de esență lirică specială, personală; cu volume de poeme moderniste, dar care au ca sâmbure viabil, viața în toată complexitatea și frumusețea ei.
Deși în ultima perioadă ne-a surprins plăcut, cu o trilogie epică de o arhitectură și compexitate socio-politică suficient de cosmoplită pentru a ne distrage , parcă, atenția de la relația sa dragoste mai veche cu Poezia, Ioan Cioba intercalează între cele trei volume ale romanului scris, și o carte nouă de poezie.
Ioana Ilieși- scriitor cu ascensiune rapidă pe firmamentul vieții culturale a județului nostru, în speță, a Bârgaelor (Prundul Bârgăului), anul acesta a lansat două cărți: Magia viorii- poezii și Stiloul fermecat-povestiri și poezii.
Muzeul județean- străveche instituție în care-și duc veacul comorile descoperite ale strămoșilor, de ani de zile, ca și acum, cultura, tradițiile poposesc ca o noutate de modernism să-și lase o amprentă sentimentală în acest locaș de istorie milenară, sub oblăduirea directorului dr. Al. Gavrilaș.
S-a născut în Nepos, la 17 iunie 1932, în familia învăţătorilor Ioan şi Lucreţia Lup de pe Valea Carelor, o veche şi legendară cale de acces spre Cetatea Bistriţei. În numeroasele mele întâlniri cu Domnia Sa, îndeosebi cele de la Timişoara, unde trăieşte de mai mulţi ani, am avut prilejul să-i descopăr viaţa prin amintirile ce le poartă în suflet ca pe un adevărat talisman.
În sala festivă a Muzeului năsăudean a avut loc joi, 23 iunie 2022, cinstirea tricolorului și lansarea cărții cu tematică istorico-militară a distinșilor scriitori militari, ce fac parte din Liga Scriitorilor Români: Ioan Cordovan, Gheorghe Tanco și Marian Dospina, ce au intrat cu succes în rândul autorilor de cărți printr-un proces continuu de cercetare și comunicare prin scris.
Cuvintele de sus îndreptățesc titlul, treptat, pe măsură ce lectorul își înaintează citirea cărții „Ne-MOARTEA Speranței”. Autoarea, apreciata scriitoare Valeria Florea-Dascăl, a editat-o, precum altele, la Ed. Pontos, Chișinău, 2022.
Dinu Flămând este unul dintre cei mai cunoscuți și mai prețuiți poeți contemporani, iar faptul că a văzut lumina zilei în urmă cu șaptezeci și cinci de ani, pe Valea Bârgaielor, nu poate fi decât un prilej de mândrie și de sărbătoare pentru bistrițeni. Mai poate fi socotit, însă, și un prilej de a rezona împreună cu poetul la curgerea nostalgică și neînduplecată a vremii.
„Dacă tot se vor împlini anul următor 30 de ani, ar trebui să facem ceva mai special. (…) Vor fi 30 de Gale care se întind pe 30 de ani, timp în care s-au perindat generații după generații de mari artiști. Am putea prefața Gala cu numărul 30 cu selecții din aceste Gale în care mărturisirile marilor artiști ai neamului nostru s-au făcut cunoscute de-a lungul anilor. Unele s-au și uitat.”
Aceasta a fost dorința lui Ion Caramitru pentru ediția aniversară a Galei Premiilor UNITER, care va avea loc în data de 4 iulie, ora 21.00, la Palatul Culturii din Bistrița.