Cultură
Câţi dintre bistriţeni ştiu, oare, că în centrul urbei, pe strada Gh. Şincai o casă a fost transformată într-un adevărat muzeu? Moştenitori ai tradiţiilor din tată-n fiu, Maria şi Ştefan Hangan au o casă primitoare care te întâmpină încă de la intrare cu obiecte tradiţionale. Roata de car, vârtelniţa, caierul sunt puse pe terasa casei. Apoi, în prima cameră, pe pereţi, sunt aşezate, într-o ordine ştiută doar de gazdă, sute de blide, dar şi câteva ceasuri cu cuc care trebuie neapărat oprite la ora şapte seara şi repornite doar dimineaţa pentru a avea şi cucul odihnă peste noapte.
Joi, de la ora 18.00, la Galeria „Arcade-24”, criticul de artă Oliv Mircea va deschide seria conferinţelor din acest an cu Claudiu Gaiu, doctor în filosofie la renumita Sorbona.
Tema aleasă este „Robinson în piaţa publică - tricentenarul Jean Jacques Rousseau”. Manifestarea este organizată de Uniunea Artiştilor Plastici, Consiliul Judeţean, Primăria Bistriţa, Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc” şi Centrul Judeţean pentru Cultură.
Concursul de creaţie literară “Ion Creangă”, organizat de Şcoala cu clasele I-VIII “Ion Creangă” Brăila, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila, Biblioteca Judeteană „Panait Istrati” Brăila şi Muzeul Brăilei se află la ediţia a VIII-a, reuşind să adune în jurul său talente reale din, aproape, toate zonele ţării, precum şi din Republica Moldova. La ediţia a VII-a au intrat în concurs aproximativ 2000 de lucrări din toate judeţele tării, sectoarele oraşului Bucureşti şi Republica Moldova.
Pe vremea când CURENTUL lui Pamfil Şeicaru era cotidian la Bucureşti, eu nu ştiam să citesc, abia învăţam mersul. Se spune, şi pe bună dreptate, Pamfil Şeicaru este cel mai mare ziarist patriot român, după Mihai Eminescu. Argumente sunt nenumărate, în esenţă două: viaţa şi devotamentul închinate patriei. Cât de apreciat ca patriot a fost Pamfil Şeicaru în România între cele două războaie spune şi faptul că Liviu Rebreanu l-a făcut personaj de roman,Toma Pahonţu, în romanul Gorila, iar Radu Comşa, din Întunecarea lui Cezar Petrescu, este tot Pamfil Şeicaru.
Nici nu am intrat bine în noul an, că am avut surpriza să găsim în poşta electronică primul număr pe 2013 a lunarui de cultură Vatra Veche, editat de neobositul redactor-şef Nicolae Băciuţ. Ilustraţia numărului este asigurată de Radu Bercea, venind în ton cu atmosfera de nou. Vatra Veche se află în dialog cu Vasile Tărâţeanu, prin intermediul Luminiţei Cornea, care este şi sărbătoritul acestei ediţii. Seria dialogurilor continuă cu Ion Anton, Raoul Weiss, Dorina Brândusa Landen.
Din cartea: „Proximităţi şi Mărturisiri” observăm că Părintele Ioan Pintea este un dedicat cititor de Jurnale publicate.
Dintre Jurnalele amintite în cartea de faţă, să ne oprim doar la o referire:
Anul 2012 a însemnat pentru mine un timp al călătoriilor esenţiale. Am călătorit ca să uit de mine. M-am întors de fiecare dată alta şi aceeaşi. Am ajuns tot la mine. E suficient să amintesc doar câteva destinaţii deosebite: Chişinău, Heidelberg, Paris. Toate aceste locuri de pe glob au un aer romantic, „un nu ştiu ce”, care m-a învăluit definitiv. Trei puncte ce se pot uni formând un triunghi magic, semn al împlinirii visului meu de a vedea lumea.
Pe Valea Ţibleşului sărbătorile, mai ales Crăciunul, au un farmec aparte, care vine din inimile sincere de copii, dar şi tradiţiile îmbinate cu respectul deosebit acordat de întreaga comunitate. Sărbători de poveste, cu Ansamblul Ţibleşul, coordonat de Alexandru şi Mariana Deneş: “Sculaţi gazde nu dormiţi/ Că soarele-o rasarit/ În oblonu’ boilor/ Şi-n staulu’ oilor/ Şi-n fereastra gazdelor/ De ieşi gazdă până-n prag/ Că te colindăm cu drag”.
În zi de sărbătoare, Parohia Ortodoxă Mărişelu, Primăria şi Consiliul Local Mărişelu, cu sprijinul Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud au organizat a doua ediţie a Festivalului de Colinde şi Obiceiuri de iarnă „Slobozî-ne gazdă-n casă”. Manifestarea, iniţiată de preotul Aurelian Poptean, a adunat cete de colindători de pe raza întregului judeţ, dar şi de la Mureş, Cluj, Harghita şi Suceava. Parada portului popular, derulată pe ritm de colinde, între Şcoala Generală şi Căminul Cultural ne-a adus în atenţie frumuseţea portului popular, dar şi iubirea pentru tradiţiile noastre.