Opinii

 
 
„Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte.
Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul.
Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.
Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă.
Dragostea nu cade niciodată.”
 

După ce ani la rând terorismul a deținut capul de afiș al pericolelor, mai recent, pe scena politicii se petrece altceva,tot nefast pentru democrații. Proliferează mișcări care discreditează valori, resping religia și se autoproclamă salvatoare.

Acum un an, bătea vântul rău dinspre China, ca o amenințare de neoprit, trecea mai întâi pe la urechi, veste tristă, ne scotea, mai apoi, din viața socială și ne trimitea să stăm în casă, intrând în mintea noastră, cu înfrigurare, cu îngrijorare. Credeam că vom scăpa de el, de co-vid, cât mai curând, odată cu vara, odată cu toamna, și a venit încă o iarnă, tot cu co-vid-ul pe cap.

   Cine are răbdare să coboare pe „firul timpului” în vremuri trecute, se poate întâlni cu situații care la prima vedere par lipsite de importanță, dar, dacă le analizăm „fără ură și părtinire”, putem vedea efectul lor, uneori pentru o perioadă îndelungată, putem face unele comparații cu situații actuale.
   Iată câteva exemple –

Cum în recenta sa carte „Urme ale unor oameni de seamă”, autorul ei, scriitorul Mircea Gelu Buta, face doar în treacăt referire la popasul lui Nicolae Iorga la Beclean, doresc să detaliez câte ceva asupra acelui moment.

Este un obicei ( bun, rău ), ca la început de an ori la sfârșitul lui, cu orice alt prilej însemnat, aniversar într-un fel sau altul, să fie lansată câte o anchetă literară de la tribuna ( nu revista Tribuna ) câte unei reviste de profil. Mă întreb, în sinea mea, după ce le citesc pe toate și constat că multe seamănă între ele, de parcă s-ar inspira una de la alta, ca să nu folosesc școlărescul „copia” al elevilor la teste, cui folosesc aceste anchete?

Crearea Uniunii Europene a fost unul dintre evenimentele de cotitură ale istoriei postbelice. Lunga perioadă de pace din Europa, transformarea frontierelor în frontiere simbolice, dezvoltarea diferitelor părți ale continentului, noua amploare a schimburilor, mobilitatea persoanelor, o nouă conștiință culturală sunt printre realizări.

,,-Sorry….chiar acum ni s-a terminat, dar avem piure de cărăbuşi, de greieri şi o friptură excelentă de cioară.”
O asemenra conversaţie ,,de restaurant”, ne pare astăzi multora imposibilă şi hilară, dar noutăţile ce vin din plan European, schimbă această paradigmă foarte rapid.