Opinii

„Economiste Intelligence Unit” susține recent, în The Democracy Index 2020. A year of global democratic setbacks (2021), că România, cu o „democrație viciată (flawed democracy)”, a luat în brațe locul ultim în Uniunea Europeană la democrație. Sinteza evaluării este deja publică (vezi și Magda Colgiu-David, România, rușinea EU la capitolul democrație, în „Cotidianul”, 15 februarie 2021). Diagnostic decepționant pentru mulți și, în mod firesc, de natură să pună pe gânduri cetățeanul responsabil!

Într-o neîncetată desfășurare a tristeții pandemice, ar putea să ne mire că întîlnim și situații ce pot inspira glumițe paradoxale: apariția turismului vaccinal cîndsîntem sfătuiți să stăm în casă iar HoReCa să se mulțumească doar cu ce a cîștigatpînă la apariția restricțiilor, cînd a trebuit să-și retragă mîna din buzunarul clientului.

   Cine are răbdare și curiozitate să coboare călăuzit de „firul timpului” în trecut, poate întâlni personaje și replici prin care pătrunde în timpuri apuse.
   Iată câteva exemple  -

Ați auzit de România?... Am scris bine cuvântul, așa trebuia, cu inițială majusculă? Căci dădeam cu presupusul: E un cuvânt care vine de la „rom” ? de la „Roma”? de la „romanță”?
Într-un text anterior, vorbeam despre cum bestia de Covid a determinat, prin superisteții de guvernanți de Dâmbovița, să hotărască ca (cacografie pe care le-o dăruiesc) incomoda adunătură de ziși pensionari să stea, o vreme, în casă, dar cu permisiunea de a ieși în lume, pe zi, cât să respire de două ori.

Aparțin unei generații de studenți în filosofie și sociologie introduși în culturile clasice. Prin cursuri și, desigur, lecturi, moștenirea lui Laozi, Confucius, Mencius ne-a fost cunoscută. Iar citindu-l pe Max Weber, la sociologie, am putut sesiza dilemele Chinei.

    Se împlinesc145 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși și se cuvine să fie celebrat. Mai cu seamă că după extraordinara expoziție de la Muzeul de Artă Modernă din New York, mai nous-a pus în circulație filmul travaliului sculptorului la consacrarea de mari opere sculpturale în aer liber.Sunt cel puțin două acțiuni recente, la care m-am bucurat să fiu martor, care, evident, îl plasează pe sculptorul din Hobița Gorjului cum se cuvine în sensibilitatea contemporană. A cunoaște această operă este cu atât mai mult în sarcina compatrioților săi.

   Arbustul care produce boabele de cafea este originar din Etiopia, de unde, prin secolul al XIV a ajuns în Yemen, apoi, în secolul următor în Egipt. Numele băuturii pregătite după culegerea, prăjirea și zdrobirea boabelor culese de pe arborele de cafea, era pe atunci kahwa, fiind băută numai de arabi.

Deal, vale, munte, câmpie, depresiune, deltă, podiș, insulă, șes… cuvinte la care ne gândim, din categoria forme de relief. Și, desigur, realități clare, simple, reale. Vizibile și admirate.

   Poate fi făcută sub mai multe forme, care uneori scot în evidență aspecte mai puțin cunoscute ale unor personalități din diferite domenii.
   Iată câteva exemple –

Un scurt dialog la telefon cu un amic, pe seama comportamentului civic al semenilor noștri, mi-a adus brusc aminte de un articol, decupat cu 15 ani în urmă din revista canadiană „Pagini românești”. În săptămânile de „carantinizare” (Covidul ne-a procopsit și cu vocabule ridicole), am găsit într-un dosar - al cărui carton a început să prindă patina timpului -textul respectiv,din această publicație românească de largă circulație în America de Nord.