Opinii

,,În căutarea timpului pierdut” este un fenomen literar de o unică și decisivă însemnătate, are 16 volume și aparține unui scriitor parizian, sunt văzuți cei din urmă 15 ani ai vieții sale petrecuți într-o claustrare febrilă și dureroasă, este o mare lucrare epică și memorialistică în care formula acestor două genuri literare a apărut renovată adânc.

 
În continua schimbare din lumea de astăzi, tot mai puține realități de odinioară rămân neatinse. Noile realități nu sunt simple și liniare, încât oamenii caută, în mod firesc, repere. Din multe direcții, din țară și din afara ei, sunt, la rândul meu, întrebat care este adevărul în desfășurările care au loc în trei domenii: războiul din Ucraina, evoluția Europei unite, politica Statelor Unite sub administrația actuală. Răspund aici cât mai concentrat posibil.

 
Concentrați-vă toată atenţia asupra relaţiilor personale. Atenţie: nu-i vorba nicidecum despre „Ei! Asta-i prea stupidă să fie pomenită.“ Din nou, nu trebuie să emiteți nici o judecată de valoare, etichetând un lucru ca bun sau rău, ori înlăturând arbitrar o amintire ca fiind nesemnificativă sau chiar jenantă.
Trebuie să fiți minuţioși şi detaliați ca şi funcţionarul care ia în primire obiectele găsite în săpături, pentru că acest inventar va deveni o piesă esenţială în procesul de însănătoşire. Unii pacienţi pot să-şi traseze inventarul în tuşe groase.

Pe clasa a IX-a eram, la ora de română, când am auzit pentru prima oară această sintagmă. Desigur, la profesorul nostru de română, care ne era și diriginte. Mi-a atras atenția și, uite, peste ani și ani, revin la spunerea care se regăsește chiar în titlul rândurilor pe care le încropesc. Pentru a fi corect, menționez și numele domnului profesor: Nicolae Vânătoru, pe atunci scris, cu siguranță „Vînătoru”, după cum erau normele gramaticale către sfârşitul anilor 1970.

 
Intrată în criză gravă, mai nou și într-o distrugere iresponsabilă, sub decidenți diletanți, a premiselor ei sociale, educația din țara noastră are nevoie de schimbare radicală. La rândul ei, educația se cere înțeleasă în perspectivă istorică. În acest sens, public o altă parte din interviul realizat de dr. Elena Gabriela Câțcoan (Craiova).
1. Care sunt cauzele pierderii monopolului școlii românești asupra educației?
Andrei Marga: Ar fi nevoie de mult spațiu pentru a răspunde la o astfel de întrebare. Voi fi cât se poate de sintetic.

Dragi cititori! Spuneam în articolul trecut că în procesul de însănătoșire din codependență este necesar să se apeleze la ajutorul specialiștilor și persoana codependentă să treacă prin cele zece etape ale procesului de însănătoșire. Iată-ne ajunși la etapa a doua din acest proces. Vorbeam în prima etapă despre importanța scoaterii la iveală a traumelor copilăriei și împărtășirea lor specialăștilor pentru a vindeca trecutul. Exemplele pe care le oferim vin în sprijinul identificării propriilor situații de viață.

Se încearcă azi variate soluții la criza gravă a educației. Din teritoriul „inteligenței artificiale” vin numeroase impulsuri și sugestii, după ce în ultimele decenii s-a înlocuit „psihologia genetică”, în vogă la un moment dat, și s-a apelat la „psihologia cognitivă”.
Firește, este mereu esențială folosirea achizițiilor ce vin dinspre abordările noi ale minții și ale formării noțiunilor și valorilor. Când însă decidenții preiau achizițiile fără cultura științifică și instituțională necesare demersul nu dă rezultate.

 
 
Dragi cititori! Spuneam în articolul trecut că în procesul de însănătoșire din codependență este necesar să se apeleze la ajutorul specialiștilor și persoana codependentă să treacă prin cele zece etape ale procesului de însănătoșire. Ne vom ocupa în acest articol de prima etapă urmând ca în articolele ce urmează să le tratăm pe fiecare în parte pentru o mai bună înțelegere și aplicare pentru cei care au intenția să înceapă acest program de însănătoșire sau care cunosc persoane care au nevoie de el.

Cu toții urmărim cu atenție fenomenele și procesele cu care se confruntă lumea de azi. Istoria circulației ideilor în lume ne oferă posibilitatea de a anticipa posibilități, probabilități, tendințe etc. Între dezirabil, indezirabil și inevitabil este o linie foarte subțire. A înțelege fenomene și procese globale, regionale și naționale necesită pregătire și experiență îndelungată și numai după ce ai urmat scoală în acest sens.