Opinii

 
Ii suntem in continuare datori lui Kant pentru înțelegerea cea mai sintetică și mai profundă a dreptului. În Întemeierea metafizicii moravurilor (1785), dreptul este considerat „conceptul condițiilor sub care voința unuia poate fi unită cu voința altuia, conform unei legi generale a libertății”. Esențială este aici, desigur, unirea oamenilor sub condiția libertății fiecăruia. Nu este drept decât acolo unde libertățile sunt asigurate pentru fiecare și tuturor celor care cad sub incidența legii li se aplică aceeași măsură.

În numărul 13, citim despre serata „Reuniunii sodalilor români din Sibiu”, ocazie cu care, printre altele, „d-șoara Elena Buian (…) declamează cu sentiment poezia „Fata mamei cea mai mică” de Coșbuc”, iar „dl Nicolae Bratu (…), cu pricepere, „Nunta Zamfirei” și „d-șoara Ana Bonea (…) poezia „Sub patrafir”, de același George Coșbuc. Tot în acest număr dr. G. Tripon continuă serialul legat de „Statutele Reuniunii de înmormântare”. Mai găsim și sfaturi contra gărgărițelor și a petelor de cerneală, care „se scot udând locul cu zamă de alămâie”.

Îmi place să mă mint că undeva, în memoria planetei, se păstrează verile lungi și blânde, când soarele își lua măsura potrivită, iar ploile veneau la timp. Astăzi, acea memorie pare tot mai estompată. În locul serilor răcoroase, avem nopți încinse ca plita de fontă. În locul ploilor liniștite, torenți năpraznici care vin și pleacă fără veste.

Cuvântul ,,haloimăs”  este unul dintre cele care în zilele noastre confirmă starea socio-politică, fără efortul similitudinii. Iată ce am cules într-una din zilele trecute:
            - E atât de mare dezastrul financiar încât să se repare situația ar fi asemănător cu a lua un pește din ciorbă și l-ai vârî în ligheanul cu apă rece (aproape de dezmățul din finanțele publice). Țara începe să se asemene cu un balon spart în nenumărate locuri și ai vrea să-l peticești, ca să poată apoi pluti.

M-am născut într-o lume care încă își număra morții. După război, în Transilvania, unde pâinea era vis și liniștea o raritate. Am crescut cu frigul în oase și cu foamea în gânduri, dar și cu o mamă care știa să pună busuioc în fereastră și să rostească rugăciuni ca pe formule magice. Acolo, în casa cu pereți subțiri și  acoperiți cu icoane, am învățat că rădăcinile care nu se văd țin lumea mea în picioare.

Dragi cititori! Spuneam în articolele trecute că în procesul de însănătoșire din codependență este necesar să se apeleze la ajutorul specialiștilor și persoana codependentă să treacă prin cele zece etape ale procesului de însănătoșire. În etapa a doua am vorbit despre importanța istoriei relațiilor în procesul de vindecare. Iată-ne ajunși  la ETAPA A TREIA: CONTROLUL DEPENDENŢEI. Vom aduce în prim plan exemple care să facă și mai multă lumină în procesul de vindecare din codependență. Iată unul dintre ele petrecut într-o clinică de specialitate.

Într-o carte de o rară calitate stilistică și bogăție a ideilor, în prealabil prezentată ca șir de conferințe la invitația College de France (Paris), Peter Sloterdijk caută să înțeleagă Europa actuală și să arate ce perspective se întrevăd (Der Kontinent ohne Eigenschaften. Lesezeichen im Buch Europa, Suhrkamp, Frankfurt am Main, 2024). O face începând examinarea „de la ceea ce este mai arzător”, adică luând continentul în coordonatele geopolitice de astăzi.

Ne place să folosim termenul de „jurnalism”, e modern, deschis, potrivit la toate mijloacele de informare (mass-media), în defavoarea surorilor mai mari, peste care a trecut timpul, cum sunt „gazetărie” sau „ziaristică”, de care ne aducem aminte, la sărbători potrivite, dar ele au un parfum al lor, vetust, și un farmec inegalabil.

Pentru cei ce simulează un zâmbet ironic, maliţios în colţul gurii când e vorba de noi, cei din generaţiile care am purtat pe umerii noştri o moştenire grea, lăsată de la generaţiile de dinainte, scriu următoarele: Da, am fost la ,,Ştefan Gheorghiu”! Dar nu numai că am fost, dar chiar am învăţat câte ceva acolo. Mai întâi vreau să spun că facultatea aceasta, poate impropriu numită aşa, avea în dotare una din cele mai bogate biblioteci din ţară. Vedeai pe rafturi nişte cărţi că îţi venea să le pui în geantă şi să le aduci acasă.

D.D. Bună seara! Te-aș ruga să-mi dai informații relevante despre poetul bistrițean Gheorghe Mizgan.
A.I. Gheorghe Mizgan este un poet și artist plastic din Bistrița, remarcat pentru abordarea sa inovatoare în poezie, combinând rigoarea formală cu o sensibilitate lirică profundă.
Biografie și activitate literară