Opinii

,,Istoria adevărată nu poate fi scrisă decât de oameni fără patimă”( Ioan Măgheruşan)
După repunerea, aş zice formală, în legalitate, a Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolică), ianuarie 1990, fiindcă nu i se restituise atunci nimic din patrimoniul său, episcopii şi preoţii săi, câţi au mai rămas fideli, după 42 de ani de slujire în catacombe, s-au aflat într-o situaţie dificilă. Trebuia luat totul de la zero, trebuia reconstruită o biserică pornindu-se ,,aproape de la nimic” ( Ioan Măgheruşan).

Dragalasa mea nepotica implineste un an.....este deja intr-un prelimbaj de strigate, de dinamism al miscarii, intr-un cuvant, adica gangurit, in mijlocul uni mediu de comunicari simbolice specifice speciei Homo Sapiens din care vrand-nevrand facem parte....finalmente, prin fundamentalitatea Codului Genetic, fiecare dintre vertebrati, mai guralivi sau mai meditativi datoreaza imens speciei din care facem parte si mai putin celor din stricta apropiere in ciuda importantei lor educationale, nutritionale si de higienica sapientizare.

Vineri m-am decis să revin în satul cu nume de oraş (Bistriţa) cu Foamea (pentru necunoscători Cluj-Bistriţa). Călătoria cu trenul îţi deschide ,în general, pofta de plictiseală. Mă bucur tare mult că alegerile mi-au oferit ocazia de a avea buzunarul plin de chibrituri, pliante, fluturaşe şi alte etc-uri colorate. În lipsă de ocupaţie cauţi lucruri noi – nestudiate. În toată mizeria asta electorală am descoperit o carte de vizită cu mesajul: “Sunaţi-mă cu încredere” (nu fac reclamă, nu candidează pentru nici un colegiu din Bistriţa, deci de ce-l bârfesc ?).

…De ce semi-existent? E posibil oare ca un concept fundamental al realităţii sociale, al filozofiei, al trăirii celei mai concrete să fie înjumătăţiţi? Să sufere un fenomen de fisiune conceptuală? Nu se merge prea departe printr-un lanţ de abstractizări?

Oare ce decepţii ni se vor propune acum? Triada Mondială-Europeană-Naţională sau triada Sentimental-Spiritual-Raţional? Nu, acum nu!, nici prima, nici a doua, ci tripla decepţie legată de tripleta de partide cu şanse reale de a intra în Parlamentul României după alegerile din 30 noiembrie!
Să începem cu partidul încă majoritar în Parlament – PSD! Să începem cu decepţiile de la nivel bistriţean, în care dl. Baciu de la PSD mi-a refuzat recunoaşterea legitimaţiei de ziarist american la o conferinţă de presă a mai marilor partidului, pe motiv că nu este stampilată la zi.

Anunţată cu surle şi trâmbiţe , greva generală din preuniversitar s-a dovedit unul din cele mai evidente eşecuri , prevăzut anticipat de minţile raţionale .Oricum ,ne-am adus aminte că sindicatele au o ierarhie în viaţă , căreia-i virează lunar sume obligatorii membrii şi nemembrii sindicali , spre a nu nitra în comă . Stilul pompieristic presupune mereu o “răzgândire” ,faza gândirii eficiente neexistând decât embrionar.

La 1940 Rowland Hill introduce primele mărci poştale adezive asigurând astfel Marii Britanii locul I în lume la acest capitol. Insist şi subliniez: LA ACEST CAPITOL, deşi folclorul filatelic autohton ori de aiurea, operând o nejustificată extensie vehiculează informaţia falsă că Marea Britanie a produs şi folosit primul timbru poştal din lume. Şi astfel confuzia este creată în lumea filateliei.

Într-un articol publicat deunăzi în “Răsunetul” (nr. 4952 – 11.11.08), intitulat “Cine sunt veleitarii?!”, semnat de A. Borgovan, mă trezesc cu tot soiul de invective dintre cele mai meschine şi mai năstruşnice la adresa mea. Menţionez de la început că articolul cu pricina, care se vrea polemic, este de la capo-al fine plin de scorneli, de jigniri, de maliţiozităţi cu totul abjecte şi nefondate. În primul rând, dumnealui face grave abateri de la deontologia jurnalistică, permiţându-şi luxul să scrie după ureche şi după zvonuri total neverificate. Şi, s-o luăm metodic, de la capăt.

Deodată, vocile dascălilor au tăcut. Şi mai ales vocile liderilor de sindicat. Nu mai ieşim în stradă pentru măririle de salarii, nu-i firesc, nu-i oportun, nu-i necesar. Avem raţiuni clare pentru a proceda în acest fel. Lăsăm revendicările pentru o altă epocă ... politică. Dacă nu apăreau, din nefericire, evenimentele tragice de la Petrila, pe planetă (prin mass-media) se instaura o linişte suspectă. Ce mai făceam?

Oare nu ajunge un singur val democratic? De exemplu, cel din România din 1990 de după revoluţia anti-comunistă din decembrie 1989? Nu! De ce? Fiindcă au fost prea puţine schimbări de nuanţă democratică, şi fără o profunzime în substanţa lor. Dar administraţia din 1996 Constantinescu – Ciorbea ca al doilea val democratic nu a fost nici ea suficientă? Nu, categoric nu, fiindcă indivizii de atunci nu erau pregătiţi să facă schimbările democratice cerute de o societate înspre europenizare, şi nu înspre status-quo-ul balcanic întru deplorabilitate.