Sărbătoare

LA SANT IN AJUNUL BOBOTEZEI FETELE SI FECIORII SE DUCEAU SI SE AFUNDAU IN SOMES ,CARTIBAV SAU COBASEL, APA CEA MAI APROPIATA. IN CAZUL IN CARE APA ERA INGETATA SE SPARGEA GHEATA, ADICA SE FACEA PRODUH, CUM SE SPUNE LA SANT .SPUN CEI CARE S-AU AFUNDAT IN APA CA AU FOST FERITI DE BOLI TOT ANUL...

„La noi pe Ilve în Ajunul Bobotezii fata de măritat ajună tătă zua, sara îşi face o turtă din făină, apă şi multă sare, o amestecă cu un fus şi o coace pe plită la sobă. Înainte de culcare o mâncă, da nu be apă, ci îşi pune într un pahar nou, nefolosit, apă lângă pat. Dacă visează că un fecior îi dă apa din pahar acela este ursâtu. Tăt de Bobotează fata ajună şi îşi face o turtă sara cu făină, apă şi sare, pe care o mestecă cu un gătej. Apoi o pune pe o plită la copt. La miez de noapte iesă în faţa casei cu turta luată pe gătej şi într un blid o tăt împluntă:
Te împung

În Ajun de Bobotează dacă fata vrea să afle cât de repede se căsătorește trebuie să meargă în grajd și să dea cu piciorul în bou. Dacă boul se ridică de la prima lovitură, atunci se zice că se căsătorește în anul acela, dacă nu, câte lovituri îi dă boului, atâția ani va mai sta necăsătorită. La Budacu de Jos acelaşi lucru se întâmplă la coteţul porcului.

Fata care vrea să afle câte ceva despre viitorul soț trebuie să meargă în Ajunul de Bobotează la o femeie din sat numită cătătoare, care îi face o plăcintă, un pup dintr un degetar de făină și unul de sare . Pe urmă, fata nu trebuie să mănânce nimic toată ziua de Bobotează, iar la miezul nopții, iese afară, pe gunoi cu pupu (colăcelul) și ascultă de la ce casă latră câinii și zice că la casa aia se mărită. Dacă șuieră trenul atunci, se zice că fata se va căsători în alt sat.

Tinerii s-au ferit întotdeauna de anumite lucruri, ca să nu fie afectaţi, mai târziu, la căsătorie. Dintre ritualurile de anticipaţie amintim: tinerii să nu fie călcaţi pe picioare, să nu stea în colţul mesei, să nu fie măturaţi pe picioare, când mătură fetele să nu dea gunoiul spre uşă că îşi dau peţitorii afară. La aceste superstiţii se adaugă practicile legate de ghicirea ursitului (la Anul Nou, Boboteaza sau Sf.Andrei), precum şi vrăjile prin care feciorii erau aduşi în şezătoare sau bărbaţii aduşi acasă din război.

Ansamblul Artistic "Magura Sieului", coordonat de Viorica Gherasim, ii invita pe SIEUANI, si nu numai la Balul Insuratilor, ce se organizeaza in fiecare an in ziua de Boboteaza,
Evenimentul se deruleaza la Zal, de la ora 18. Vor fi premiate: Cel mai frumos costum popular, cea mai frumoasa pereche, cel mai bun interpret de cantec popular!!!
Suntem datori sa ne intoarcem spre Lada de Zestre, sa ne imbracam straiele strabune si sa jucam cu drag "Ca la Sieu".

Acum 19 ani, in cadrul unei activitați culturale de mare amploare sub tutela Astrei, ce s-a desfășurat la Poiana Ilvei, un vrednic fiu al satului Leonida Ștefănescu, pe atunci inspector general al învățământului județean, a venit cu ideea permanentizării activitații culturale pe această vale, printr-un festival dedicat sărbătorilor de iarnă, spre a se păstra portul și tradițiile străbune. De atunci am participat la toate edițiile ca jurnalist și om consecvent al cărții.

Romeo Florian, primarul comunei Lechinţa adresează şi el urări de bine tuturor celor care locuiesc în Bistriţa-Năsăud şi nu numai:
Vă doresc sănătate, prosperitate şi fericire în Noul An!

Primarul comunei Romuli, Ioan Moniţa, doreşte tuturor locuitorilor de la Valea Sălăuţei, dar şi din judeţ, un an plin de realizări:
La mulţi ani 2014 ! Să aveţi parte de un an cu sănătate maximă şi bucurii depline !