Cultură

În săptămânalul „Glasul Ardealului” (an. V, nr. 16, 1931), ce apărea la Cluj, redactor Dr. Octavian Buzea, la rubrica „Scrisori din toată țara”, citim titlul: „Greu îzbândește dreptatea. Pilda unei primării din jud. Năsăud, dar potrivită multor comune din toată țara românească”. De fapt, este o scrisoare semnată de Ioan Bota C., „țăran bătut de soartă”. Acesta relatează modul cum s-a comportat Dumitru Iaz, după ce a fost ales primar în comuna Nepos, nu înainte de a-i prezenta o scurtă biografie.

Îndemnul „să nu dai vrabia din mână pe cioara de pe gard” a rămas proverbial, deși astăzi pare prea prudent, prea puțin ambițios, într-o lume care ascultă mai degrabă de discursul progresului, al „mai binelui” promis și al salturilor spectaculoase înainte. În acest context, preocuparea pentru vrabia cea banală și simplă ajunge să pară, pe nedrept, suspectă.

Semnalizez la acest „cabinet de lectură” al revistei noastre un roman cu totul aparte, aș spune, un roman cum rar se mai scriu, este vorba de „Tromboniada”, apărut anul trecut la Editura Nosa Nostra. Autorul romanului eate o personalitate notorie din viața culturală, poetul, prozatorul, jurnalistul Dorel Cosma cunoscut și în străinătate, fiind președintele Uniunii Mondiale de Folclor.

 
 
Jurnalistul și scriitorul Gavril Moldovan este autorul unui serial de zece volume intitulate „Jurnal”, începute ca formă de retragere și sfârșite ca un act de expunere. Desigur, m-am întrebat de ce ține aceste jurnale și de ce a ales să le publice. Cred că interogația ascunde o dublă mișcare a literaturii: una spre interior, spre laboratorul tăcut al conștiinței, și alta spre exterior, spre scena unde autorul își negociază imaginea cu cititorii.

Poetul însuși spune despre sine:
,,Sunt suflet din sufletul neamului meu 
Și-i cânt bucuria și- amarul’’ 
 
 
Multe urgii s-au dezlănțuit de-a lungul vremii asupra poporului român din Ardeal și cu toate acestea, n-a pierit. L-a ținut în viață iubirea de glia strămoșească, dragostea de graiul din bătrâni și credința în Dumnezeu. Aceasta virtute a neamului său i-a umplut lui Coșbuc inima de mândrie.

În perioada 7–10 mai 2026, Republica Moldova va deveni, pentru prima dată, gazda uneia dintre cele mai apreciate manifestări internaționale dedicate interpreților de muzică populară – Caravana IGF „José Antonio Viñas”.
Evenimentul va reuni pe scenele din Ungheni și Chișinău artiști deosebiți, care îmbină energia tinereții cu experiența scenică, reprezentând țări precum Turcia, Italia, România, Lituania, Ucraina, Israel, Spania și, desigur, țara gazdă.

Într-un oraș care ar trebui să respire cultură, liniștea devine un semn de întrebare…
Ziua de 15 aprilie marchează, în întreaga lume, sărbătoarea artei în toate formele sale – de la pictură și literatură, la teatru, muzică și expresii contemporane. Este o zi dedicată creativității, dialogului cultural și valorilor care dau identitate unei comunități. Nu întâmplător, această dată este legată de numele lui Leonardo da Vinci, simbol universal al spiritului artistic și al geniului creator.

            Înzestrat cu reale disponibilități literare, Valeriu Mureșan este un poet autentic, sensibil și sincer, care explorează teme ce gravitează în jurul trecerii timpului și a meditației asupra sensului vieții. Cele trei volume de versuri publicate într-o perioadă de efervescență creatoare, sunt adevărate simboluri poetice : Prea devreme  seara  (2008),  Flori de lut (2009 )și Flori de apă (2011 ).

     În debutul prezentării cărții lui Leon-Iosif Grapini, „Locul desfătărilor”, povestiri cu tâlc, apărută la Editura „Școala ardeleană”, în anul 2021, se cuvine și impune o trimitere inerentă la discuțiile și comentariile din revistele literare, unde se „învârt” aceiași semnatari, de la sud la est și de la vest la nord, ce vizează aceleași îngrijorări, despre discrepanța dintre valori și nonvalori, cu încurajarea nedreaptă pe alocuri a celor din urmă, despre absența spiritului critic și, mai rar, despre faptul că unele cărți/ opere trec neobservate, atât de critica literară

Uniunea Mondială de Folclor IGF reprezintă astăzi una dintre cele mai importante organizații internaționale dedicate promovării și protejării culturii populare tradiționale. Istoria sa începe în anul 1949, când, prin inițiativa și implicarea a două mari organizații europene – Confederația Națională de Folclor din Franța și Federația Națională de Folclor din Italia – a fost pusă baza unei structuri menite să susțină și să promoveze valorile culturii populare ale țărilor participante.