Cultură

Florile de câmp
 
Florile de câmp.
Privirea lui Dumnezeu
peste ierburi verzi.
 
Florile de câmp
 
Florile de câmp
sub roua dimineții.
Sirene în larg.
 
Florile de câmp
 
Florile de câmp.
Ie din lada veche
pierdută pe rât.
 
Florile de câmp
 
Florile de câmp,
curcubeu obosit prin
ograda ierbii.
 
Florile de câmp
 
Florile de câmp.
Cina cea de taină a
curcubeului.
 

                                        ,,Despre viață nu se poate scrie decât cu un toc înmuiat în lacrimi ”
                                             Emil Cioran

Anul acesta se împlinesc 65 de ani de când marele scriitor român Mihail Sadoveanu a plecat la Domnul, prilej de a ne oprim puţin asupra operei sale.

      După apariția volumelor I și II din cartea „Bistrița, nostalgie și modernizare”, 2024 și 2025, la Editura „Presa Universitară Clujeană”, tomuri semnificative, laborios scrise, documentate, cu responsabilitate și mărturii clare, despre burgul transilvan din a doua jumătate a secolului trecut, XX, Mircea Gelu Buta își extinde aria cercetării și publică recent studiul, de factură istorică, intitulat „Transilvania interbelică, tradiție și înnoire”, la Editura „Școala Ardeleană” din Cluj-Napoca.

Despre revista „Izvorul Someșului” și harnicul ei colectiv redacțional (director-fondator: Grigore Cotul, redactor-șef: Leon-Iosif Grapini și redactorii: Adela Cotul, Alexandru Dărăban, Dănilă Filipoi, Maria Forogău, Lucian-Claudiu Grapini, Ana-Floarea Hanciuc, Valer Pop) am scris de mai multe ori.

La Casa Argintarului, unul dintre cele mai reprezentative monumente renascentiste ale Bistriței, a avut loc joi, 21 mai, de la ora 17.00, lansarea volumului „Arc peste timp”, semnat de poetul Dumitru Alexandru Bar – o antologie de poezie care a reunit un public numeros și iubitor al literaturii.

Pe prima pagină a periodicului „Săptămâna” (an. I, nr. 7, din 12 mai 1928), ce apărea la Bistrița, citim editorialul (nesemnat), intitulat „10 Maiu” despre faptul că „sărbătoarea națională reamintește ziua de 10 Maiu 1881, când principele Carol s-a încoronat rege cu coroana de oțel turnată din tunurile luate de la Turci, iar țara și-a ridicat-o la rangul de regat”.

Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud a găzduit sâmbătă, 23 mai, de la ora 17:00, vernisajul expoziției „Marginile lumii. Istorii de familie”, organizată în cinstea îndrăgitei interprete Domnica Dologa, o voce cu atitudine a cântecului tradițional bistrițean, un moment dedicat memoriei, identității și valorificării patrimoniului cultural local.

Festivalul Național de Poezie „Gellu Naum”, ediția 2026, inclus în lista proiectelor de educație extrașcolare naționale și internaționale (CPEENI), finanțate de Ministerul Educației și Cercetării, inițiativă, din anul 2002, a Catedrei de Limba și Literatura Română a Colegiului Național „Mihai Eminescu” din București, festival coordonat de profesoara și poeta Virginia Olaru, și-a desemnat câștigătorii, la Predeal (Vila Select), în perioada 15-17 mai 2026.

Pe prima pagină a periodicului „Săptămâna”, „gazetă economică-culturală a orașelor Bistrița și Năsăud” (an. I, nr. 6, din 5 mai 1928), ce apărea la Bistrița, citim editorialul (nesemnat) „Sărbătoarea Basarabiei”, în care se arată că „în 29 Aprilie a. c. s-au serbat la Chișinău zece ani de la unirea Basarabiei cu Țara-mamă, care, după o robie de 106 ani, scăpând din lanțurile muscălești, s-a reîntors la sânul mamei sale” […] Ruptă din trupul Moldovei prin tratatul dintre Rusia și Turcia, încheiat la 28 Maiu 1812 la București, Basarabia a fost aruncată în cea mai neagră robie țaristă”.